Secunda cu secunda m-apropii de-Ntelesuri
Si-n sihastria sfanta misteru-i deslusit
Si cade inserarea decolorand eresuri
Invie-o noua lume, pe cer lumini se-aprind
Zambind siret la panda spre trecatori posaci
Goneste trenul sortii prin inserarea rece
Pe sinele tesute de vrajitorii- magi
In care, ca-n oglinda, zaresc un vechi mister
Doi ochi adanci ca noaptea zambesc de nu stiu unde
Si intrebarea-i pusa cu talcuri: oare-s el?
Si Ingerii prind viata catandu-si fratii de cruce
Ghidand in seri de august pe calatorii vii
Goneste trenul sortii spre taina unsprezece
Pe sine preschimbate de magi in bucurii
Si ninge,ninge ,ninge
RăspundețiȘtergeremagie si lumina se impletesc in noapte
tesand covoare lungi
de ganduri si de soapte.
Magie,vrajitori si...
vise strani.
E lumea noastra,o lume tesuta
cu arta si cu truda
si cu migala uneori.
Visam infasurati in vise
noi lumi mereu,mereu...
fara odihna.
Ne place sa cream mistere si lumi fara sfarsi.
Ne-am incurcat in ele,
in ganduri si in soapte
Si am uitat ca visatorul este...
prezent in fiecare vis.
Misterul si magia
ne defineste,
ne da viata si ne leaga
de alte visuri,
de alte nopti,
de alte vieti.
:) :) :)
RăspundețiȘtergere