Dumnezeu vorbeşte fiecăruia numai înainte de a-l face,
atunci se duce cu el tăcând afară din noapte.
Dar cuvintele, înainte ca fiecare să încapă,
aceste noroase cuvinte, sunt:
Trimis afară de simţurile tale,
du-te până la marginea dorului tău;
dă-Mi vestmânt.
În dosul lucrurilor să creşti ca un foc,
ca umbrele lor, întinse,
să Mă acopere mereu întreg.
Lasă să ţi se întâmple orice: frumuseţe şi spaimă.
Trebuie numai să mergi: nici un sentiment nu este cel mai îndepărtat.
Nu te lăsa despărţit de Mine.
Aproape este ţara
pe care ei o numesc viaţa.
Ai s-o recunoşti
după gravitatea ei.
Dă-Mi mâna.
Reiner Maria Rilke
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu