Se afișează postările cu eticheta fericire. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta fericire. Afișați toate postările

joi, 4 iulie 2013

un fel de Tacere, un fel de A FI


1. got the key

2. I have found it with your help
    inside of me

3. the rest is silence
    a certain kind of silence that only one can hear
    always guiding us where we have

4. to be 

sau:

numele meu e maria.
sunt zile in care cei apropiati isi amintesc numele meu
restul e uitare



Happy
Even if I caught a looong wind... :)

duminică, 23 iunie 2013

mireasma unei impliniri


- De ce m-ai privit?
 - Durerea e puternica, dar ochii prietenosi sunt mai puternici."

Exista oameni cu chipuri de copii, in a caror privire sufletul ti se odihneste.
Sunt putini. Nu stiu daca prin ei se manifesta puterile angelice... Stiu doar ca apar de obicei in momentele in care te opresti din a-ti face singur dreptate atunci cand esti agresat sau nedreptatit. Pe profilul lor nu va aparea niciodata o poza care sa le ateste harul acesta nepretuit. Chipul acesta al lor nu se lasa prea usor descoperit si de cele mai multe ori vor trece neobservati printre oameni. Caci ei stralucesc tocmai printr-o anume simplitate care imbraca, de obicei, chipul unui om obisnuit. Numai arareori, in momente binecuvantate, adevaratul lor chip iti va fi descoperit. Ingaduit. Si da, doar acelora care nu se lasa pacaliti de tot felul de stradanii. Caci multi se vor forta sa capete acest har si vor incerca, prin diverse eforturi, sa ne convinga ca l-au si dobandit. Insa harul acesta nu poate fi fortat dintr-un singur motiv: e cel mai sincer si mai curat si mai firesc mod de a fi. E blandetea care ti se daruieste mai ales atunci cand esti convins ca n-o meriti.

In prezenta acestor oameni ritmul inimii bate altfel, amintindu-ti mereu cine esti dar si cine ai putea sa fii. Iar tacerile... tacerile lor sunt cele mai tainice lamuriri.
Cand se departeaza, simti un gol nesfarsit in adancul de suflet.
Dar golul acesta, golul acesta... pastreaza mireasma unei impliniri.
Fericiti cei care i-au intalnit.

Daca crezi cumva ca postarea asta este despre tine... desigur...
Nu ai inteles mai nimic... :)




miercuri, 19 iunie 2013

lumea cea tainica



"Exista o siguranta interioara pe care eu nu mi-am putut-o dovedi niciodata, dar care mi-era dovedita. Nu eu aveam siguranta, ci ea ma avea pe mine, adesea in pofida oricarei convingeri contrarii. Nimeni nu mi-a putut lua certitudinea ca eram pus aici ca sa fac ce vrea Dumnezeu si nu ce vreau eu. Asta imi dadea deseori impresia ca eram, in toate situatiile cruciale, nu cu oamenii, ci singur cu Dumnezeu. Intotdeauna cand eram acolo unde nu mai eram singur, ma aflam in afara timpului. Eram al veacurilor si Acela care dadea atunci raspuns era Cel care fusese deja dintotdeauna acolo si care va fi mereu acolo. Discutiile cu acel "Altul" erau trairile mele cele mai profunde: pe de o parte, lupta sangeroasa, pe de alta, incantare suprema.

Despre toate acestea n-am putut vorbi bineinteles, cu nimeni. (...) Si astfel, am ramas singur cu gandurile mele. Asa ma si simteam cel mai bine, de fapt. M-am jucat singur, doar pentru mine, m-am plimbat singur, am visat cu ochii deschisi si mi-am format o lume tainica, numai si numai pentru mine."

C. G. Jung, Amintiri, vise, reflectii



"Exista o carte pentru  fiecare moment de cumpana in existenta fiecaruia dintre noi. 
Nefericit cel care nu gaseste cartea potrivita la momentul potrivit." - Adrian Pintea


marți, 4 iunie 2013

despre Bucuria pe care o refuzam fugind de Dumnezeu


Asta e taina omului: să fie mereu și pretutindeni cu Dumnezeu, să-L primească pe El și să se ofere Lui!

…mulți oameni se îngrozesc aflând ca viața lor e clădită pe temelii de spaimă și de „jertfe” inutile, că și-au „vândut sufletul” ca să fie iubiți, acceptați, interesanți, mai buni sau mai răi decât alții, dar luați în seamă …
Și, rezultatul?

O cutremurătoare lipsă de iubire și tandrețe atât în jur cât și în suflete.
Fiecare așteaptă sau pretinde ca lumea să se schimbe, ca „cineva să vină și să facă ceva, că așa nu se mai poate” …
E atâta durere, deznădejde și tristețe dincolo de vacarmul petrecerilor și distracțiilor care par fără început și sfârșit …
Ce se mai poate face?

Să auzim chemarea Celui ce ne cheamă de două mii de ani: „pocăiți-vă, că s-a apropiat Împărăția Cerurilor!”
Din păcate, oamenii care supraviețuiesc negându-și profunda nefericire se tem de pocăință mai mult decât de suferința pe care o trăiesc și cultivă.
Se tem din neștiință pentru că noi, cei ce ne-am pocăit, nu suntem martorii Bucuriei care vine prin ea, nu devenim misionarii ei. Așa, îi lăsăm s-o propovăduiască pe cei ce amenință cu chinurile apocaliptice și cu cele veșnice, fără a ne putea spune ceva despre Bucuria pe care o refuzăm fugind de Dumnezeu.

Cine să aleagă pocăința când cei ce o propovăduiesc sunt aprigi, furioși, încruntați, sau mieroși și impersonali?
Cine nu vede, dincolo de vorbele lor, aceleași chinuri și suferințe de care unii au ales să fugă prin trecătoarele dar ucigătoarele plăceri ale păcatelor?
Și cine să se mai pocăiască în aceste condiții?

Poate cei care, chinuiți de spaime, rușini, vinovății ascunse adânc în bietul lor suflet și roși de resentimente pentru cei ce par fericiți, aleg să se „mângâie” cu gândul la un Dumnezeu răzbunător care nu mai poate scăpa de rău, decât distrugând întreaga omenire în afară de cei câțiva „aleși”, care se cred ei …
Așa că mare îmi este recunoștința pentru ce faci tu, acolo unde ești! Cu delicatețe, dar cu perseverență, să fii mereu un om în calea celor ce încă mai caută fericirea și să mărturisești „tot ce ți-a făcut ție Domnul”!

Cu mult drag și rugăciune,   

preluat de pe: intacere

marți, 29 ianuarie 2013

love likes coincidences sau esti atat cat iubesti!


Credeam ca este un film de dragoste. Si da, este. Dar e mai mult decat atat.Este un film care vorbeste despre renastere. La final am inteles ca toti, dar absolut toti primim o noua inima pentru a supravietui atunci cand stam fata in fata cu moartea noastra sufleteasca. E logic, trebuie cumva sa moara omul cel vechi pentru a putea renaste din cenusa aceea un alt om, cu o noua inima, cu o cu totul alta infatisare. Unii dintre noi suntem recunoscatori pentru acest dar, altii il respingem sau, pur si simplu, nu ni-l dorim. Rezistenta omului la bine, cum ar veni. 

Cum adica sa vina Cineva si sa ne invie? Cum adica sa ni se ia statutul acesta de victima neputincioasa prinsa intr-o necrutatoare robie? Cum adica sa vina Cineva sa ne zica: mortule, ridica-te si umbla!  Toti am trecut prin parcursul acesta. Si toti am primit o inima noua, in urma cu vreo 2000 de ani. Despre asta e vorba in filmul acesta.

Pentru ca, simplu: nu poti descoperi si intalni dragostea adevarata pana cand nu ti-ai descoperit aceasta inima noua. Cata vreme tii cu dintii de inima ta cea veche, compromisa, aroganta si incrancenata, nu da oamenilor lectii... Nici despre viata, nici despre moarte, nici despre pisica alba sau pisica neagra. La ce s-ar obosi cel din fata ta sa te creada pe cuvant, cand viata ta e un dezastru?! Daca vrei sa fii crezut pe cuvant, fii schimbarea pe care vrei sa o vezi in lume. Si atunci te vor crede pe cuvant. Despre asta e vorba... nimic mai mult. Caci, atat pe pamant cat si in cele ceresti... ESTI ATAT CAT IUBESTI!

Iar cand ai intrat in legea iubirii,  nu numai ca vei avea parte de tot felul de coincidente, una mai minunata decat alta, dar vei simti cu intreaga fiinta cum Universul te imbratiseaza, te indruma, te ghideaza, te lumineaza, te imbratiseaza, te iubeste. Nimic nu va mai fi impotriva ta, pentru ca iti dai voie sa curgi fara a opune rezistenta. 

Pentru ce sa stai impotriva trenului, pe calea ferata si sa acuza trenul ca vine sa te striveasca?! Te intreb, logic si raspicat: de ce te-ai pus in fata trenului cand poti sa fii in tren, sa te bucuri de siguranta, de caldura, de o noua destinatie? La ce vrei sa-ti omori sufletul si alegand asta, sa acuzi trenul ca vine peste tine?! A, vrei niscai aventura?! Asta nu e aventura, prietene, e teribilism si cam atat. Urca in trenul ala si exploreaza lumea intreaga... sa vezi atunci aventura! Totul se va deschide in fata ta, in inima ta, din tot ce vine vei invata: despre tine, despre cei dragi, despre cei din viata ta. 
Inima cea veche va incerca sa te convinga o vreme ca fara ea nu poti trai... dar pe urma, pe urma vei auzi in adancul tau un alt ritm, unul bland, plin de dragoste, vioi, plin de viata, de compasiune, tolerant... vei simti cum ritmul acesta iti inunda fiinta in iubire, in speranta, in culori calde in care ritmul nebunesc al fricilor si al spaimelor, al atacurilor de panica se va topi incet pana cand va disparea... si te vei trezi traind intr-o cu totul alta lume, desi, aparent, nimic in jurul tau nu s-a schimbat. Cum sa nu-ti doresti o astfel de viata?!?

Si drept dovada ca nu vorbesc prostii, uite, la Radio Vocea Sufletului canta "Prelude to a new life". :) Sa va fie ziua cu adevarat magica, blanda, senina si buna.

Filmul poate fi vizionat online AICI.

Da, sunt printre oameni un om binecuvatat!
Si daca cumva vreti sa stiti secretul, e simplu: IUBESTE SI FA CE VREI!

duminică, 27 ianuarie 2013

un suspin poate fi o rugaciune


- Dragul meu, ca esti student, te intreb si eu: ce asteptati dumneavoastra, studentii, de la catedra? Sa vi se explice ce este rugaciunea? Este un contact personal, pornit din inima, din constiinta noastra crestina, cu Dumnezeu. Normal ca sunt rugaciuni de tipic, dar sunt si rugaciuni personale; cum spuneam inainte, un suspin poate fi o rugaciune. Chiar daca serviciul, ocupatiile, timpul nu permit rugaciuni de tipic, chiar daca nu apuci sa le faci, nu-i atat de grav, dar cu o conditie: sa ai o stare de prezenta continua a lui Dumnezeu in constiinta ta. Asta este important: gandul la Dumnezeu, constientizarea prezentei Lui- asta este o rugaciune la indemna fiecaruia, indiferent cat de ocupat ar fi. Sigur ca si rugaciunile de tipic sunt foarte importante. Oricine poate si trebuie sa se roage, spunand:
Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-ma pe mine, pacatosul!

Gandul omului trebuie sa fie mereu la Dumnezeu. Chiar nu ne gandim ca Dumnezeu ne va cere socoteala pentru tot ce ne-a dat? Frumusete, intelepciune, putere (de multe ori dincolo de cea a ingerilor, daca tinem cont ca lumina ingerilor este mai difuza decat chipul si asemanarea care il imbraca pe om), toate aceste bogatii nemaipomenite Dumnezeu le-a revarsat peste om si, chiar daca esti pacatos, chipul ramane in tine. Privind aceste frumuseti, aceste impodobiri, acest chip, nu putem sa nu ne gandim la El. Tocmai acest gand- asa cum izvoraste el- este o rugaciune.

Este foarte important si trebuie actualizat ca fara Dumnezeu nu se poate face nimic. Daca firul de par nu se misca fara voia Lui, dar lumea intreaga? De aceea, e o mare greseala sa nu ne gandim la Dumnezeu. Cum sa ne gandim? Intr-o forma cat mai discreta: Doamne, iarta-ma!, Doamne, ajuta-ma! Tot asa te gandesti, de exemplu, la sotia ta, la iubita ta, te gandesti sau, mai bine zis, ti-s gandul, inima tot timpul la ea, la iubirea ei. Ca o icoana ce-o porti in suflet, gandindu-te la ea intr-o forma simpla. In acest fel, tii mereu legatura cu cel iubit. Deci acelasi lucru este si rugaciunea: un contact permanent al inimii tale cu inima lui Dumnezeu.
Poti sa faci si rugaciuni in genunchi, rugaciuni de tipic sau... poti sa nu le faci. Dar nu trebuie sa inceteze sub nicio forma acest contact, aceasta relatie cu Dumnezeu, intr-o forma personala si directa.

Dar si aici, in primul rand, trebuie evitate acele aparente care te pacalesc pe tine insuti, crezand ca faci bine ceea ce faci. Sfintii povestesc ca, odata, a venit diavolul la usa unui calugar. Impingea diavolul sa intre, impingea si calugarul dinauntru, sa nu-l lase si se ruga in timpul asta: Doamne, Iisuse, ajuta-ma, miluieste-ma! Dar dracul il impingea mai tare si tot mai tare si era mai, mai sa-l biruie, cand, de teama, a strigat calugarul cat a putut de tare:
Doamne, iarta-ma si ajuta-ma!  si imediat a disparut diavolul si, langa calugar, a aparut Mantuitorul. De ce n-ai venit pana acum? l-a intrebat calugarul. Am venit cand M-ai chemat cu adevarat.
 Deci, rugaciunea si gandul la Dumnezeu, daca nu pleaca din inima, sunt spoiala"

IATA DUHOVNICUL, vol 1, Parintele Arsenie Papacioc

Asculta Radio Vocea Sufletului

vineri, 25 ianuarie 2013

draga mea iubita


"Inspira si expira iubirea direct la nivelul inimii. Simte inimile prietenilor, ale copiilor, ale tuturor oamenilor; inspira-le si expira-le iubirea la nivelul inimii tale, continuand sa dansezi cu viata insasi. Respira la unison cu toate fiintele si transforma aceasta practica intr-un dans" ...

" Iubirea nu este ceva ce poate aparea sau nu. Ea reprezinta o constanta in a fi, o practica neintrerupta si un angajament de a-ti simti si de a-ti iubi propriile ziduri de aparare, de a te relaxa cu umor si de a te abandona complet, daramandu-ti zidurile de aparare inmuiate de iubire, care in caz contrar ti-ar reprima energia si ar deveni o inchisoare in jurul inimii tale."

"Daca iti doresti o relatie care sa reflecte principiul sacru al iubirii, atunci constientizeaza-ti in fiecare clipa aspiratia cea mai profunda a inimii tale. Nu te lasa deviata de dorintele tale inferioare, daca nu doresti sa atragi catre tine un barbat la fel de deviat. Un barbat pe care l-ai ales tinand cont de dorintele tale inferioare iti poate asigura securitatea, o familie si cateva vacante de vis, dar nu va sti niciodata cum sa traiasca alaturi de tine o viata la unison cu iubirea divina."

Extras din lucrarea "Draga mea iubita" de David Deida, Editura Kamala

Puteti citi intreaga postare pe:  Anatol Basarab

Asculta Radio Vocea Sufletului

sâmbătă, 29 decembrie 2012

tainic, ca pe-un vis


"Te port in suflet, ca pe-un vas de pret,
Ca pe-o comoara-nchisa cu peceti,
Te port in trup, in sanii albi si grei,
Cum poarta rodia samanta ei.
Te port in minte, ca pe-un imn sfintit,
Un cantec vechi, cu crai din Rasarit.
Si port la gat, nepretuit sirag,
Stransoarea cald-a bratului tau drag.
Te port in mine tainic, ca pe-un vis,
In cer inalt de noapte te-am inchis.
Te port, lumina rumena de zori,
Cum poarta florile mireasma lor.
Te port pe buze, ca pe-un fagur plin.
O poama aurita de smochin,
Te port in brate, horbote subtiri,
Manunchi legat cu grija, fir cu fir.
Cum poarta floarea rodul de cais,
Adanc te port in trupul meu si-n vis."


Zorica Latcu- "Te port in mine"

Asculta Radio Vocea Sufletului

marți, 18 decembrie 2012

pe masura sufletului tau mic si uimit


Apoi s-a intors cu spatele si a plecat...
Descoperise iubirea, dar nu era curata indeajuns.
O zi, doua zile, trei, patru, cinci... o saptamana, doua, trei... o luna. Poate chiar mai mult. Cand s-a intors, nu mai era aceeasi, cea care plecase. Spatele ii era impovarat, o durere adanca ii colora in rosu plamanul cel drept, tuse si nu in ultimul rand senzatia aceea de frig si inghet. O umbra intrase in ea. Se cuibarise acolo pentru ca nu vroia sa accepte mersul firesc al lucurilor sau pentru ca, desi credea ca il accepta, subtilitatea minciunii si a vicleniei invatase sa lucreze altfel in ea: pe ascuns, sau pe directia acelor vrajmasi dinauntru care au si invatat repede sa-ti zica: "bine! bine!" Cine are urechi de auzit, sa auda!

Asadar, iata-o aici, cu privirea in pamant, vinovata iar si iar, cu o umbra de veacuri in inima... O umbra pe care credea ca a invins-o si care s-a strecurat in ea pe o cale cu totul necunoscuta pana atunci. Cu singuranta ca nu poti sa te intorci in felul acesta la cei pe care ii iubesti, la cei care au fost acolo pentru tine si carora tu le-ai intors spatele, disparand. Nu pentru ca nu-i iubeai, ci tocmai, pentru ca ii iubeai suficient de mult incat sa te indepartezi de ei pentru a-ti rezolva treaba cu umbrele si sa te intorci apoi ispasita si curata, in bratele Iubirii... 
... Dar exista in acest veac un mare risc... ca oamenii sa nu aiba o astfel de rabdare cu tine. Numai ca lipsa rabdarii descopera clar un aspect: ca acolo nu e vorba de Iubire! Caci, dupa cum bine stim: "Iubirea e indelung rabdatoare!"

Iar ea, obisnuita fiind ca dupa astfel de parcursuri sa se intoarca la vesnica-i singuratate... nu mica i-a fost mirarea sa descopere ca iata, e aici cineva, pentru ea! Cu atat mai mult cu cat n-ar fi reusit sa invete iubirea altfel, tocmai fiindca pentru ea, acest fel de a iubi la oameni era cu neputinta. Si Dumnezeu i-a scos in cale fix acest aspect, pentru ca asa lucreaza El, in marea Lui Bunatate. Si Dumnezeu, Bunul Dumnezeu i-a mai aratat inca o data ca ceea ce e cu neputinta la oameni, e cu putinta la El. Si iata, acolo, langa ea, imposibilul: un om care sa o iubeasca mai presus de rana pe care probabil i-a provocat-o, mai presus de egoul lui, mai presus de timp, mai presus de orice ... Si de cand a legat piesele de puzzle in imaginea aceasta, se intreaba mereu si mereu, in fiecare zi: 

OARE CAT NE IUBESTE DUMNEZEU? 
Daca un om poate iubi astfel... cum si cat ne poate iubi Dumnezeu?!?

Cu siguranta, aceasta trebuie sa fie cheia! 
Cand ai inteles asta, nu mai ai cum sa te pierzi in deznadejde! 

Si nu pentru ca umbrele n-ar fi tot acolo, gata oricand sa te inghita si sa te inhate... ci pentru ca stii ca oricat de ticalos ai fi, Iubirea te va astepta, va fi mereu acolo, pentru tine! Sa te invie, sa te indrume Acasa, sa te prinda! Si atunci, singurul dar pe care poti sa-l oferi, din mica si nevrednica ta inima, e hotararea ferma de a fi mai bun... si mai bun... si mai bun... cu fiecare zi ce trece... cu fiecare clipa... cu fiecare minut... cu fiecare secunda... Atat cat poti tu, pe masura sufletului tau mic si uimit! Si eventual, atunci cand vei fi chemat, sa oferi la randul tau acest dar celor de langa tine in momentul in care cred ca o merita cel mai putin...

SA VREI SA FII SI IAR SA VREI SI SA FII!
Doamne ajuta!



Asculta Radio Vocea Sufletului

luni, 17 decembrie 2012

Toata grija pentru Imparatia Cerurilor


«De veţi avea toată grija pentru Impărăţia cerurilor, nu vă voi lipsi de cele trebuitoare firii celei văzute, ci vă vor veni vouă toate împreună cu celelalte».

Sf. Isaac Sirul: "Calea lui Dumnezeu e crucea de fiecare zi, caci nimenea nu s-a suit la cer cu rasfatul"

"... Dar de su­fletul lor nu se apropie vătămarea..."

SUNT PRINTRE OAMENI UN OM BINECUVANTAT!!!

Asculta Radio Vocea Sufletului
 

joi, 13 decembrie 2012

pffffffffffff


"Coincidenta este felul lui Dumnezeu de a ramane anonim." A. Einstein

Ce sa mai zic? Atat: "Bat for lashes"
Pfffffffff

Sau, cum ar veni: 

"Cand tu vorbesti cu Dumnezeu esti credincios. 
Cand vorbeste Dumnezeu cu tine esti schizofrenic." ...

Noapte buna! :)

Asculta Radio Vocea Sufletului

miercuri, 12 decembrie 2012

marți, 11 decembrie 2012

ce mare lucru


Eu n-am sa ma satur niciodata de mare, de soare, de raze, de ploaie, de codru, de fosnetul frunzelor ce danseaza in vant, de luna, de pisici cu nasul turtit sau alti urecheati cu mai multe picioare pare, de tropotul si de nechezatul cailor, de mirosul freizilor, de rochita crinilor, de cacao cu lapte, de zapada care pluteste in timp ce crede ca pe tample ne cade, de somnul frunzelor toamnelor, de visele diminetilor, de prospetimile  primaverilor sau de lopata care sta sprijinita de marginea balconului, asteptand s-o folosesc intr-o noapte ... 

Si ce daca balconul e plin de zapada iar? Si ce daca o sa se pravale tot blocul?! O sa ne pravalim in zapada, ce, mare lucru?! Am facut asta de atatea ori cand eram copii... si oricum, blocul in care stau eu n-o sa se pravale niciodata, pentru ca e un super-bloc care are in fata niste braduti si deasupra niste stele, care nu se vad, din cauza felinarelor, desigur, asta nu inseamna ca nu sunt acolo. Ce, daca de exemplu, eu nu te vad pe tine, cititorule, asta inseamna ca tu nu esti unde esti? Pai cum sa insemne? Sau daca tu nu ma vezi pe mine, inseamna ca aceste cuvinte s-au imprimat pe blog singurele?! 

Afara ninge, ninge si de-abia reusesc pe o vreme ca asta sa ma pitesc in casa... e magie de tot afara si asta e fix treaba ta daca nu o vezi! Si e fix treaba ta, daca o vezi! Si uite-asa, e diferita treaba fiecaruia... Si cand ne intalnim, e fix treaba noastra! Fiecare dupa chipul si culoarea sa... Si recunosc ca in momente din acestea mi-e dor de cine vreau eu. Si ce?! E treaba mea de cine mi-e mie dor! Oricum nu poate sa-ti fie dor decat de tine insati, asa ca, da mi-e dor, de ce sa nu-mi fie dor! Pentru ca in aromana dor nu inseamna numai dor. Mai inseamna si altceva... nu numai durere, sau dorinta sau pasiune. Mai inseamna si iubire. Asa ca da, mi-e dor! Cum spunea fetita aceea pe care nu am sa o uit niciodata, desi nu am vazut-o niciodata, doar mi s-a povestit ce a spus ea cand cineva a vazut-o odata:

"Nu-i asa ca daca nu m-as fi nascut mi s-ar fi facut dor de mine?"

Pai fix asa E... Asa ca am sa-mi iau manusile, caciula si eventual si pe Yemayu pe balcon, daca tot e alb si zburlit ca fulgii de zapada si am sa fur zapada de la vecini si am sa o pun pe toata la mine in balcon. Si dimineata, ei se vor bucura ca pervazul lor e curat, iar eu... ca toata zapada de prin imprejurimi e la mine in balcon! 
Ce, mare lucru sa le faci oamenilor bucurii!!! 

Si in timp ce adun zapada, o sa ascult, desigur, ce-mi place mie sa ascult! 
Ce, mare lucru sa asculti si sa faci doar ce-ti place... 
Uite, de exemplu ai putea sa zici si tu ceva! Dar n-o sa zici nimic, probabil, pentru ca asa faci tu. Zici numai ce vrei, cand vrei, cat si cum vrei si e foarte bine asa! De ce sa nu fie bine? Mai ales ca eu am super-puteri si aud tot ce spui tu, chiar daca tu crezi ca nu zici nimic! Ce, crezi ca esti singurul cu super-puteri de pe aceste meleaguri? Hohoho... stai sa-l vezi pe Yemayu... Dar asta e o alta poveste, despre o cu totul alta treaba... Si in plus, Yemayu face numai ce-i place si e foarte foarte fericit! Asa ca ma duc pe balcon, pentru ca acum e momentul cel mai potrivit sa-mi umplu blanconul cu... zapadaaaaaaaaaa!!!!!!! 



luni, 10 decembrie 2012

"The Lake House" sau "Casa de langa lac"


Filmul asta nu exista... mai mult ca sigur!
O sa ma trezesc dimineata si o sa-mi dau seama ca am visat!
E imposibil ca filmul asta sa existe din 2006 si eu sa aflu de el FIX acum...
Ori viata asta e o minunata sincronicitate... ori e doar un vis, dar un vis care, dupa lupte seculare, se transforma in cel mai frumos vis din lume!

Pfffffffffffffffffffffffffffffffffffffffff!!!!
Sunt foarte curioasa ce-o sa visez la noapte! :)

Filmul poate fi vizionat online fix AICI.

Cum era visul ala al meu?! "Daca asa arata viitorul, atunci eu vreau inapoi! (inapoi in viitor, da?) :P - pfffffffffffffffffffffffffffffffffff -Jung, prietene... ar trebui sa stam de vorba! Pe cuvant! 

Asculta Radio Vocea Sufletului

sâmbătă, 8 decembrie 2012

adevarul inimii tale


Mi-e tare drag omul asta... Cartile astea, care vorbesc cu mine de parca ar fi glasuri de ingeri... Probabil! Probabil ca asa si sunt... :)

"Cand stii ceea ce vrei, poti sa si ceri. Cand cineva spune:  "Imi pare rau. Nu-ti pot oferi acest lucru", tu spui: "Nici o problema. Totul va veni la timpul potrivit". Ramai concentrat pe ceea ce vrei, indiferent de ceea ce-ti ofera oamenii. Respingi toate conditiile impuse pentru ca sa ti se ofere dragoste si atentie. Tii stans de adevarul inimii tale, neaccceptand mai putin decat ti-ai promis tie insuti. 
Si, cu timpul, totul vine- deoarece ai fost credincios tie insuti, deoarece ai invatat sa-ti aduci tie insuti iubire. Datorita faptului ca ai raspuns la chemarea venita dinauntrul propriei tale inimi, Cel Iubit iti apare in prag neanuntat. Aceasta nu este o formula magica, ci fructul practicii spirituale pline de devotament." Paul Ferrini :)

Asculta Radio Vocea Sufletului



Am plecat la Brukenthal, la expozitia: Mesaj, Magie, Mit

Sa aveti o zi... maaaaagicaaaaa!!! :)

vineri, 7 decembrie 2012

daruri adevarate


"Iubeste-te mult pe tine insuti si, in felul acesta, ii poti aduce si pe ceilalti in acea iubire- fara niciun fel de dificultate. Adevarul este ca atunci cand doi oameni care isi iubesc sinele se intalnesc, nu mai exista nimeni altcineva de fata. Sunt doar ei doi, care salasluiesc in inima unica a iubirii. (...) Fii constant in iubirea ta pentru tine insuti. Aceasta sa fie prioritatea ta si si devotamentul tau principal. Starea de gratie ii va aduce si pe ceilalti acolo- pe cei care sunt fericiti sa fie cu ei insisi. Ei nu vor veni ca sa emita pretentii asupra ta. Ei nu vor veni sa incerce sa-ti controleze viata. 
(...) Inradacineaza-te adanc in binecuvantarea eterna a abundentei si gratiei lui Dumnezeu. Toti cei cu care te intalnesti in acel loc iti aduc daruri adevarate. Nu cer nimic in schimb, nu fac targuri nevrotice pentru a capata iubire si aprobare.
Aici se afla intregimea autentica, bucuria de a fi prezent- singur si impreuna. Aici abuzul este imposibil- deoarece nu exista un altul care sa distraga sinele si sa-l indeparteze de scopul sau. Aici, libertatea si iubirea se intrepatrund, deoarece fiecare o sprijina pe cealalta." Frumos... De cateva zile imi tot vin in minte urmatoarele versuri: 

"Sunt printre oameni
un om binecuvantat!" Sf. Ioan Gura de Aur

Paul Ferrini

Asculta Radio Vocea Sufletului

as a child full of dreams


"As a child full of dreams, full of faith, full of love... 
at last, my journey could be completed..."

... despre dorul de taramul stavechi, dorul de padurea copilariei, dorul tineretii fara de batranete si al vietii fara de moarte... dorul iubirii curate si impartasite...
... despre tine, despre mine, despre noi insine, despre I am another you sau In lak'ech... despre tu esti tu si eu sunt eu cine esti tu? EU. 

Parca, dupa vizionarea acestei povesti magice, s-a mai potolit putin dorul de taramul acela... Ce zile binecuvantate!

Noapte buna, copii! 
Va doresc sa visati padurea magica a inocentei, a iubirii si a copilariei curate!



preluat de la Daniel Roxin

Asculta Radio Vocea Sufletului

luni, 3 decembrie 2012

acolo, inauntru...


"Am vazut cum dragul nostru picioare pare se intoarce spre noi si ne zambeste ca un pitic vesel si zglobiu, si ne zambeste cu toata iubirea care a fost vreodata prin lume, ne zambeste in toate culorile care au stralucit candva prin ceata, un zambet alb, nemiscator si vesnic (...) si atunci, mai ales in mine, o tulburare ciudata mi-a involburat albastrul si am inceput sa plang, iar din ochii mei a tasnit o apa tulbure si vascoasa, o apa tulbure si vascoasa care a curs fara intrerupere in valuri sarate si adanci, iar ochii mei au devenit un suvoi din care o culoare tulbure a iesit la lumina si s-a ascuns, iar atunci, pesemne ca s-a facut seara, iar seara s-a preschimbat in noapte, insa eu n-am stiut si n-am simtit nimic, iar noaptea probabil ca sigur s-a tulburat de la lacrimile mele si s-a lasat muscata de lumina, razele soarelui au coborat din inaltul cerului si s-a facut dimineata, buna dimineata, buna dimineata, buna dimineata, god morgen, iar razele au inceput sa treaca prin lucruri ca printr-o apa stravezie si albastra, si au trecut prin mine si mi-au luminat ceata, iar ceata mea s-a umplut de o lumina limpede si desigura, atat de limpede si de sigura, incat, pentru prima oara am zarit totul, si roua, si aburii, si firele de nisip si razele de soare, si toate erau in mine si straluceau albastre, atat de albastre incat in mine a rabufnit cea mai violeta culoare cu putinta, iar eu am orbit de frumusetea ei neasemuita si clocotitoare, am orbit si m-am afundat cu totul in adancurile acelea, m-am rasucit o data si inca o data iar bezna s-a topit intr-o clipa, iar albastru a redevenit albastru, iar acolo, inauntru, i-am revazut pe Usi si pe Altfred, pe toti piticii si pe toti spiridusii, i-am vazut pe picioare pare fericiti, si alb si pur si nemiscat si vesnic s-a facut totul, si, credeti-ma, asta era sigur, era cel mai sigur nesigur lucru din lume, iar numele meu a frematat preaplin, am simtit ca ma ridic si ca zbor, ca razele soarelui trec prin mine ca printr-o apa stravezie si, desigur, pesemne ca eram toti si toate laolalta si vai, ce bine era, si atunci, abia atunci cand o lumina mare si alba s-a coborat peste noi si ne-a invaluit cu totul, am simtit in mine, cu mine, langa mine o ceata violeta si tamaduitoare, am priceput ca cineva ma imbratiseaza, ma saruta si-mi sopteste cu multa, sfasietoare, nesfarsita dragoste: "Buna dimineata, buna dimineata, buna dimineata.
Priviti-ma. Vorbesc. Numele meu e Si Hams Si Regretel."

Matei Florian, "Si Hams Si Regretel"

Asculta Radio Vocea Sufletului

Miracole si legile lumii fizice


 "Intrucat adevaratul Miracol inseamna unirea noastra cu Dumnezeu prin intelegerea Voii Lui..."

"Adevaratul Miracol provine din acceptarea vietii asa cum e ea si capitularea in fata ei. Atunci cand va impacati cu viata voastra si o acceptati, miracolul iubirii lui Dumnezeu devine deslusit in inimile voastre."

"Legile spirituale nu au nimic de-a face cu modul in care stau lucrurile, ci cu modurile in care va interpretati voi propria experienta. Este vorba de decizia pe care o luati in privinta intelesului pe care un anumit eveniment il are in viata voastra. Iar aceasta decizie determina trairea voastra psihologica legata de evenimentul respectiv.

De exemplu, eu am fost crucificat. Daca as fi avut puteri fizice supraomenesti, as fi impiedicat crucificarea. Dar intelegerea mea spirituala nu m-a facut un supraom. Ea mi-a dat doar capacitatea de a intelege adevarul legat de ceea ce se intampla cu mine. Prin urmare, eu nu am luat crucificarea ca pe un atac. Eu nu i-am condamnat pe semenii mei, deoarece am inteles ca actiunile lor au fost motivate de frica. Am simtit compasiune fata de ei. Da, am fost crucificat. Dar nu mi-am inchis inima. Nu am acuzat pe nimeni. M-am supus voii lui Dumnezeu in acel moment- asa cum facusem in fiecare moment din viata mea."

"Vedeti voi, nu aveti de unde sa stiti ce vrea Dumnezeu de la voi, pana cand nu va cere. Dupa care, ALEGEREA VOASTRA ESTE FIE SA VA IMPOTRIVITI, FIE SA VA SUPUNETI."

"Bineinteles ca sunt multe lucruri pe care nu le intelegeti in privinta legilor care guverneaza realitatea fizica. Pe masura ce intelegerea voastra legata de aceasta realitate se adanceste, veti vedea tot mai mult modul in care legile lumii fizice interactioneaza cu cele ale lumii sprirituale, pentru a crea experienta de care aveti nevoie in fiecare moment."

"Eu descurajez foarte tare gandirea magica sau incercarea de a modifica realitatea lumii fizice prin concentrarea mintii. Nu pentru ca asemenea lucuri sunt imposibile, ci pentru ca sunt putin probabile si reprezinta un aspect al experientei voastre de care nu trebuie sa va atingeti. A sta intre sinele de cale ferata, in timp ce trenul se apropie si a incerca, in acelasi timp, sa vizualizati ca dispare, nu este un lucru pe care sa-l recomand foarte tare.
O stare a mintii care sa produca miracole nu este dovedita prin incercarea de a manipula cu mintea realitatea fizica. Aceasta este o activitate a ego-ului. Incercarea de a produce miracole la cerere este activitatea unui clown, nu a unui barbat sau a unei femei cu calitati spirituale.

VA DOVEDITI STAREA MINTII CARE SA PRODUCA MIRACOLE, RENUNTAND LA EXPERIENTA VOASTRA SI CONECTANDU-VA LA CEEA CE DUMNEZEU VREA PENTRU VOI IN FIECARE MOMENT. Treaba voastra nu este sa incercati sa modificati realitatea fizica, ci sa fiti PE DEPLIN PREZENTI IN EA. Pe masura ce va straduiti sa faceti acest lucru, in fata voastra apar frica, dependentele, atasamentul vostru de trecut. Datoria voastra este sa va intampinati cu iubire si compasiune  acea frica, acele dependente si atasamente. Datoria voastra este sa creati un spatiu sigur in care sa va simtiti sentimentele, in care sa treceti prin frica si durerea voastra. Datoria voastra este sa renuntati la toate interpretarile, conceptiile si judecatile voastre, si sa porniti experienta cu deschidere si fara sa va aparati. Datoria voastra este sa intampinati copilul ranit cu iubire si sa-l incurajati. Sa-l invitati sa faca un pas inainte. Sa-i spuneti ca este absolut normal sa-i fie teama, ca nu e nimic aici care sa-i faca rau, deoarece voi sunteti alaturi de el. 

In felul acesta se produce VINDECAREA si se manifesta MIRACOLUL SINELUI. "

Paul Ferrini, LINISTEA INIMII, Reflectii ale Mintii Christice, partea a II-a

Asculta Radio Vocea Sufletului

duminică, 2 decembrie 2012

raspuns


"Pe spate ne-am intins in iarba: tu si eu.
Vazduh topit ca ceara-n arsita de soare
curgea de-a lungul peste miristi ca un rau.
Tacere-apasatoare stapanea pamantul
si-o intrebare mi-a cazut in suflet 
                                           pana-n fund.

N-avea sa-mi spuna 
nimic pamantul? Tot pamantu-acesta
neindurator de larg si ucigator de mut,
nimic?

Ca sa-l aud mai bine mi-am lipit
de glii urechea- indoielnic si supus-
si pe sub glii ti-am auzit 
a inimei bataie zgomotoasa.

Pamantul raspundea."

Lucian Blaga, "Pamantul"

Asculta Radio Vocea Sufletului