Incercam astazi sa aflu raspunsul la cateva intrebari din trecutul meu, care, spre bucuria sufletului meu, datorita stralucirii si frumusetii sale, a ramas si prezent. Nu a fost greu sa intuiesc drumul catre destinatia raspunsului spre care ma indrept si care, cu siguranta, imi va lua o vreme, pentru ca asa sunt drumurile in viata, mult mai fascinante si importante decat destinatia in sine. Asa ca, mi-am deschis caietul magic in care mi-am notat unele dintre cele mai dragi vise pe care le-am avut legate de aceasta persoana din trecut, pe care sufletul meu a asociat-o mereu cu ZAPADA! Nu stiu de ce, asa am simtit prin 2004, ca aceasta persoana imi va aminti mereu de zapada! Poate pentru ca intre noi nu a existat nimic altceva decat un sentiment de curatenie, de regasire pe care se poate sa-l fi constientizat la nivel subconstient inca de pe atunci! Poate pentru ca am intuit inca de pe atunci- chiar daca am aflat curand- ca aceasta persoana este nascuta in luna decembrie. Poate pentru ca apare de fiecare data precum zapada, intai in visele mele, apoi si in planul real, de fiecare data sand sufletul meu rataceste prin ce stiu eu ce colt de labirint bizar, si intra luminos acolo, in ungherul cel intunecat al fiintei, scuturandu-si parul incarcat de zapada peste umbra mea de apa si fum, deopotriva.
"Scriu asta pentru ca ma intreb: pe viitor, oare e posibil ca aceste vise sa ne influenteze viata reala?"
"Fapt ce ma determina sa cred ca visandu-l, l-am reintalnit, nu ca regasindu-l, l-am visat!"
"Ce ma inspaimanta cel mai mult (nu stiu daca la mine sau la visele mele) e momentul in care simt cum ele imi patrund noaptea in intimitatea fiintei, (bineinteles, unele vise, rarele), se strecoara tip-tip ca un copil in structura constiintei si incep sa-ti cante atat de dulce in ureche, incat dimineata simti parfumul oniric ca o adiere si brusc... ti se face un dor nebun de cel ce ti-a bantuit lumea de 'dincolo'
11 august 2004
Si pentru ca unul dintre cele patru anotimpuri preferate e aproape ...
Stie cineva de ce de cateva zile nu pot sa mananc si totusi, nu mi-e deloc foame?
"Lumina lumineaza-n intuneric si intunericul n-a biruit-o!"
poate pt ca corpul tau nu mai are nevoie de hrana fizica ci se hraneste altfel si din alta parte. cred ca tine mult de tine, de unde esti, unde ti-e sufletul, de linistea si impacarea pe care o ai. hrana fizica e uneori pt a alimenta fricile noastre si grijile, nu degeaba se spune ca unii mananca mult cand sunt stresati sau deprimati.
RăspundețiȘtergerebucura-te de acesta etapa si de acest dar pe care ti l-ai facut inger frumos.
zic si eu asa...
ce frumooos! multumesc, draga Kati! multumesc!!! da, se pare ca se leaga tot mai multe piese din marele puzzle... se pare ca de fapt, totul e aici, langa noi, nu in lumea viselor, nu in astral :) si eu nici macar nu stiam asta!!!!!! si invinuiam mereu planul fizic si el, saracu, era de vina petru tot si pentru toate :)))) da mi-o asum si pe asta, ca numai asa pot sa merg mai departe. multumesc pentru cuvintele tale frumoase!
RăspundețiȘtergerepai poate ca pana la urma asta inseamna integrare, sa unesti in tine cele doua lumi, toti facem parte din ambele (si poate din multe altele), si ducem totul cu noi oriunde am fi, in plan fizic sau nu, trebuie numai sa vedem, sa rescoperim. poate ca asta trebuie sa realizam ca totul e in noi si merge cu noi oriunde mergem si noi, e acolo, pt ca asta ne defineste. iar visele sunt f importante, sunt oglinda in care ne vedem asa cum suntem, cum poate nu vrem sa recunoastem cand suntem 'treji' si prin care putem sa vedem dincolo, e legatura dintre astral si fizic, si au multe daruri pt noi, chiar daca pe unele le consideram blesteme (asta zic din proprie experienta).
RăspundețiȘtergereeu iti multumesc ca imi oferi ocazia sa descopar parti din mine prin ceea ce scrii
da, stiu ca sunt visele sunt importante, mie chiar mi s-a demonstrat asta! (cel putin, unele dintre ele). Atata doar ca am omis mereu ceva important, de genul :" ceea ce ESTE sus e la fel cu ceea ce ESTE jos, pentru a se implini miracolul unui singur lucru!" adica, l-am omis pe ESTE! :) greseala fatala, desigur! Dar incep incet sa ma prind ca am avut mereu totul, doar ca mi-a fost frica si eu singura am ales alte directii, probabil pentru ca in felul asta sa inteleg mai bine! multumesc mult pentru comentarii, inteleg mult mai bine ce se intampla! o seara frumoasa, draga Kati, sper sa mai vb :)
RăspundețiȘtergereWaaaaaaaaaaaa!!! da, mai, daaaaaaaa!!! pfuai!!! acum inteleg ce zici! ESTE ( deja, TOTUL ), asta e, nu??? adica asta ai vrut sa zici? eu asa am inteles-o! :DDD
RăspundețiȘtergeredaaa, exact asta am vrut sa spun!!! sau PRECUM in Cer ASA SI pe Pamant! Raiul E aici, fir-ar sa fie, nu stiu de ce il tot cautam in alta parte, in alte timpuri, trecute sau viitoare, mai putin PREZENTE! :) parca m-a lovit o cometa in circumferinta capului, asa ma simt... :)))
RăspundețiȘtergere