Cu viteza luminii... !!!!! De unde stiu? Pentru ca am vorbit la telefon cu o parte din sufletul meu cu care nu am mai vorbit din 2004!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! Cu "cineva" pe care l-am tot visat, pe care l-am "recunoscut" de cand l-am vazut pentru prima data, care e peste oceane si munti si ape si la km departare si care astazi mi-a spus: "Stiu ca esti aproape! Cand ma trezesc si-mi amintesc visele, STIU ca ai fost acolo!" Multumesc ca m-ai iertat!!! Multumesc!!! Multumesc!!!
Daca as fi ales sa ies in oras si nu as fi venit acasa, totul ar fi fost altfel!!! Asta ma pune serios pe ganduri...!!!... de trei ori m-am razgandit si pana la urma mi-am cerut scuze si am hotarat sa ma indrept spre casuta! De cateva zile am sentimentul ca e pe cale sa mi se intample ceva maret... desigur, darul pe care l-am primit cu ceea ce mi-am inchipuit eu nu coincide! E mult mai mare, mai sfasietor, mai maret, mai pe 'gustul' universului, ca sa zic asa...
Se poate sa fi reparat ceva ce credeam ca repar doar in urmatoarele zece vieti viitoare? Se poate sa fi varsat lacrimi de pareri de rau cat pentru toti demonii mei care i-au facut rau? Se poate sa fiu atat de fericita incat sa va vorbesc despre asta, ca sa invati si voi cate ceva din greselile voastre? Se poate sa mi se intample mie asta??? Multumesc, Doamne!!!!! Multumesc ca ai impins iar 'bolovanul' si ai facut minunea sa se petreaca (a cata oara?) sub ochii cei necredinciosi si obositi! Iarta-ma, Doamne, pentru toate momentele cand nu am crezut in puterea Ta!!!!!!!!
"Lumina lumineaza-n intuneric si intunericul n-a biruit-o!"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu