miercuri, 6 octombrie 2010

Femeia Nisipurilor


Cum a ajuns cartea asta la mine? Totul in viata mea a pleacat de la vise... dar chiar TOTUL! Si te miri ca cei ce rad de mine au apoi insomnii... :))) fascinanti Berbecii astia, recunosc! :)


"Imaginea nisipului in vesnica curgere il impresionase nespus de mult. Ariditatea nisipului, asa cum este descrisa de obicei, nu se datoreaza numai uscaciunii lui, ci, pe cat se pare, si miscarii neincetate, care il face neprimitor pentru orice vietate. Cata deosebire fata de felul trist in care oamenii se tin strans legati unii de altii ani de-a randul. Desigur ca nisipul nu este un mediu prielnic vietii. Dar poate fi oare considerata stabilitatea o conditie absolut indispensabila pentru existenta? Nu cumva odioasa lupta pentru intrecere apare tocmai pentru ca incercam sa ne mentinem intr-o pozitie imobila? Daca am renunta la aceasta pozitie si ne-am lasa dusi de miscarile nisipurilor, lupta ar inceta repede."

"In timp ce medita la efectul nisipurilor curgatoare, era cuprins din cand in cand de halucinatii in care el insusi parca incepea sa curga, manat de curent."

"Nisipul de la picioarele sale incepu sa se miste cu un zgomot sec. Isi retrase repede piciorul cutremurandu-se, dar nisipul curse mai departe. Ce echilibru fragil si primejdios."

"Nisipul se cerne peste tot, prin toata casa. Daca nu matur in fiecare zi, se aduna un strat de doua degete." :)

"Nisipul se misca tot anul. Curgerea e viata lui. Nu sta locului niciodata, nicaieri, in apa sau in aer, se misca liber si nestranjenit. De aceea, fiintele vii nu pot de obicei sa traiasca in el. Cum sa-ti explic? Nisipul reprezinta puritate, curatenie..."

"In primul rand, nu te astepti ca o femeie singura sa se deranjeze pentru calatori in trecere..."

"Si poate ca manifestarea cea mai inalta a fortei nisipului era ca n-avea forma."

"Barbatul se incrunta. Nu era placut sa fii provocat fara rost, sa ti se rascoleasca simturile, pe care apoi le infranezi cu greu. Totusi, fara voia lui, il cuprinse o senzatie pe care n-o putea nega. Nisipul, care i se lipea de piele, i se strecura in sange si-i macina pe dinauntru rezistenta."

"Femeia vorbea cu aprindere, de parca nici nu bagase de seama sovaiala lui. Vocea ii era vesela si avea o nota de siguranta care aparea acum pentru prima data."

"- Da, in satul nostru noi urmam cu adevarat zicala: IUBESTE-TI VATRA!
- Ce fel de iubire e asta?
- Iubire pentru locul in care traiesti!
- Frumos!"

"- Voi traiti numai ca sa curatati nisipul, nu-i asa?
- Da, si nu putem lasa treaba nefacuta.
Se simti din ce in ce mai indispus. Nu tinea sa fie partas la o astfel de viata."

"Satul nu piere pentru ca nu incetam niciodata sa curatam, asa cum vezi, nisipul. Daca n-am face asta, in zece zile ar fi complet astupat. "

"Deodata il cuprinse un val de manie. Era furios pe lucrurile care o legau pe femeie... si pe femeia care se lasa legata de ele... Adoptand aceasta atitudine, trada un fel de gelozie fata de ceea ce o tinea legata. Si nu deslusea oare dorinta ca ea sa lase treaba si sa se vina in taina in patul lui?"

"Oricat se cazni, nu putu sa adoarma. Zgomotele iscate de miscarile femeii continuau fara intrerupere. "

din "Femeia Nisipurilor" Kobo Abe

P.S. Cred ca stiu cui trebuie sa-i recomand cartea... :))) e incredibil ce a putut scrie omul asta!!!!!!

2 comentarii:

  1. Nu reusesc sa ghicesc cui trebuie sa o recomanzi... chestie care ma frustreaza! =))))

    RăspundețiȘtergere