Ploua astazi cu frunze cand am iesit afara... sau, mai bine spus, plutea cu frunze, caci electricitatea avea o forta exacta si nu permitea ca acest vartej sa para un haos... si nici nu era haos, era un dans, un dans al universului care vorbea cu fiecare care dorea sa asculte!!! Inmarmureai daca aveai ochi sa vezi dincolo de aparente! M-am simtit ca intr-un film al lui Kurosawa, 'Dreams' se numea, ataa doar ca nu creaze inca partea aceasta, numita L'ete Indiene! A fost din filmul lui ziua de astazi, exact de acolo a fost!
~Magickal Graphics~
Piticul mi-a fost alaturi si pentru asta ii multumesc! Si pentru toate vorbele sale intelepte, incurajatoare, dar mai ales empatice!!! Care, pare-se, au vibrat puternic in Univers!
Apoi am realizat, indreptandu-ma spre locul stiut, ca vreau o singura imagine sa se intample intr-un anume fel astazi! Am studiat imprejurimea- nimic nu era asa cum mi-am imaginat seara in pat! Nu am pasit pe aceleasi drumuri, nu am vazut oamenii pe care credeam ca am sa-i vad! In schimb, acest amanunt esential pentru mine s-a intamplat intocmai cum mi-am dorit, cum mi-am imaginat... si credeti-ma, nu era deloc usor sa se intample exact in felul acesta! Vroiam sa stau cumva in spate, sa-i citesc privirea, sa inteleg dincolo de ea... si acolo am stat!!! Pentru ca asa trebuia sa fie ca eu sa inteleg murirea!
Nu am ajuns la fiinta din ei si atunci am stiut clar ca NOUL inseamna si ca un anume tren a plecat! Altfel, nu ai cum sa intri intr-un nou peisaj! Am simtit toata ziua ca trenul a plecat, dar nu puteam sa accept, sa recunosc... atata frumusete aici si totusi, ceva lipsea! Lipsea cel care refuzase sa paseasca spre noul tinut, spre noua destinatie... A fost dureros sa inteleg tocmai din privirea care altadata imi parea atat de puternica si plina de poveste- infrangerea! Am crezut ca mor, si poate am murit, nu stiu, caci a aparut IAAAAR anestezia... cu poze din noul peisaj al meu! Cum e posibil asa ceva, de la km departare, oceane, munti, de toate intre noi??? Cum e posibil IAAAAR sa se intample asta?!? Se poate sa fiu banuita de superficialitate din cauza ca scriu asta... adica, nu renunti atat de usor, numai cand nu ai iubit! Poate ca nu am iubit, poate ca aveti dreptate! Dar atunci nu as fi simtit ca mor... sau? Ar fi fost totul simplu, as fi venit acasa, as fi baut un vin, m-as fi relaxat... atata doar ca eu credeam ca nu mai exista nimic inainte, niciun fel de pamant sun picioarele mele doar un imens gol! Si atunci a aparut el- cu peisajul cel nou si... a mai zis: DA! Atat a mai zis! Si am stiut ca daca el fotografiaza ceea ce ochii mei au vazut, am simtit bine!!! As fi vrut sa nu plece trenul... dar nu eu sunt la carma lui! Eu sunt un simplu pasager! As putea sa ma prefac, desigur, ca eu sunt tot pe peron, ca suntem in acelasi loc in care eram vara ce tocmai a trecut ... dar asta inseamna sa-ti furi singur caciula! Sa-ti irosesti timpul, sa-ti arunci energia in ceva care nu va mai fi niciodata ce-a fost! Poate va ajuta aceasta postare sa intelegeti cate ceva despre 'trenurile' si 'intersectiile' vietii! E fffff. dureros, dar am fost iar sub anestezie!!! Datorita 'ochiului de caine astru', care are cel mai perfect timing intalnit pana acum!!! Si acum inteleg si visul in care eram cu amandoi... unul imi tot multumea (cel ce daruia, desigur) iar celalalt statea intr-un colt, imbracat in negru, trist si imbufnat :( ATAT!
ATENTIUNE!!!... trenul rapid 2012 via IESIREA DIN TIMP se afla la linia 1 si va pleca in directia CINE-L PRINDE VA VEDEA! Va dorim calatorie cu incredere, cat mai placuta!!! Si ASTAZI si MAINE!!!
Si cand de drum vom obosi fi-vom departe
iubirea-n Tine o vom gasi si-om adormi!!!
Sunt alaturi de tine in Lumina! Si tu stii asta!!!
RăspundețiȘtergereForta draga mea, forta!!!! Nu mai e mult!!!!!
te imbratisez strans, strans, strans, strans!!!!! :) :) :)
MULTUMESC, SORO, MULTUMESC!!!!!! :( :(
RăspundețiȘtergereSunt un barbat puternic de 30 de ani.Nu sunt sensibil de fel,viata m-a pus la multe incercari si m-a calit.Am plns de cateva ori in viata din cauza tristetii si amaraciunii momentului respectiv.Ei bine,in viata mea,in ultimul timp s-au petrecut atatea lucruri frumoase,nevazute si obijnuite pt unii,dar insasi darul vietii pt mine,totul se leaga atat de frumos si de perfect,incat in aceasta seara citind de pe site-ul acesta peste care am dat din intamplare,ascultand muzica de aici,am plans.Am plans de fericire,din iubire pt toate lucrurile vazute si nevazute pt toata materia moarta si vie,pt mine,pt toti si pt tot ce a fost si o sa fie in acest incredibil univers si in aceasta minunata viata.Multumesc.
RăspundețiȘtergeremultumesc din suflet pentru cuvintele si gandurile frumoase! Un frumos proverb spune ca nu sunt atatea ape pe pamant cate lacrimi varsate de oameni... :) inclin sa cred tot mai mult ca asa este! si e bine sa fie asa, doar asa invatam iubirea, pare-se... numai bine si senin! Maria
RăspundețiȘtergere