Despre Rugaciune

Tot cu gandul la lectia mea, am primit si raspunsul, un raspuns care m-a multumit mai mult decat m-ar fi multumit rezolvarea brusca a situatiei. Un raspuns care a venit tot "intamplator", poate ca o rasplata, ca un dar pentru ca am avut curajul sa infrunt din nou frica...

" (...) Oamenii cer adesea in rugaciune ca Dumnezeu sa schimbe evenimentele rele in evenimente bune, crezand ca atitudinea Creatorului este complet variabila si rugaciunea cere ca Dumnezeu sa se schimbe astfel ca viata persoanei sa ramana confortabila, deci Dumnezeu ar trebui sa ma serveasca pe mine. Acest fel de rugaciuni nu primesc niciodata raspuns, pentru ca aceasta nu are de a face cu atitudinea Creatorului si ca urmare nimic nu se va schimba: : nici rezultatul evenimentelor, nici Dumnezeu si nici persoana. De fapt aceasta nici nu este o rugaciune, este un fel de mituire.

Kabbalistii pornesc de la principiul ca actiunile Creatorului nu se schimba si ca atitudinea Creatorului nu poate fi decat buna. Astfel, toate evenimentele din viata unei persoane sunt intotdeauna bune, dar aceasta nu le vede in acest fel. Asa ca, evident, problema este in interiorul persoanei si nu in Creator! Astfel, kabbakistii ii cer Fortei Superioare sa ii schimbe pe ei insisi, asa ca ei sa poata percepe evenimentele ca fiind bune prin alterarea naturii lor interioare in asa fel incat ei sa poata simti atitudinea iubitoare a Creatorului lor atunci cand le trimite acel eveniment.

De fapt acesta este singurul motiv pentru care i-a fost trimis acel eveniment, pentru ca aceasta persoana sa poata sa evolueze mai departe si sa simta cu adevarat nevoia de a se ridica la nivelul atitudinii Creatorului, sa vrea ceea ce Creatorul vrea sa ii dea!

Aceasta rugaciune primeste imediat un raspuns si realitatea omului se schimba realmente, caci acesta incepe sa traiasca in ea si incepe sa perceapa o lume foarte diferita."

Acest text nu este scris de mine, dar s-a intors la mine tocmai acum. Din pacate nu mai stiu de unde l-am copiat, dar pentru ca in aceasta perioada aveam mare nevoie sa aud aceste invataturi, le postez aici gandind ca sunt si alti "impostori ai binelui" care au nevoie sa auda aceste lucruri. Sunt lucruri pe care le stim, le auzim poate zi de zi, si totusi, cand trebuie sa le punem in practica uitam adesea de lumina si intelepciunea lor! Sper ca de data asta sa fiu pregatita! Nu mai vreau sa-l las sa sadeasca frica in sufletul meu, l-am lasat sa faca asta ani de zile! Am invatat ca am voie sa-l infrunt pentru a-mi apara Credinta, dar nu am voie sa-l urasc! Asta m-a pus atat de mult pe ganduri! Vreau sa fiu pregatita, vreau ca atunci cand imi va spune ce trebuie sa-mi spuna, sa pot sa-mi ridic zambind ochii spre Cer si sa spun, la randul meu, cu glar puternic: "Iti multumesc, Doamne! ca m-ai eliberat din ceata asta de lupi flamanzi!" Dar la fel vreau sa fac si daca el va alege sa se mai joace cu mine un an sau doi. La fel de smerita vreau sa-mi ridic ochii spre Cer si sa spun: "Iti multumesc, Doamne, ca m-ai trimis printre lupi ca eu sa pot invata Iubirea!"

"Orice este cu putinta celui care crede!"- Parintele Arsenie Boca

Cred, Doamne, ajuta necredintei mele!