Hermina-
Ultima raspantie.
Umbra a reprosului lui Cain
care singur datu-s-a la o parte
din neinteleasa taina a Domnului.
Hermina-
lama cutitului mieros
al celei dintai omucideri
scancet ingrat
rasfatat peste masura
nerecunoscator nimanui
limbut indestulator
siesi-
Hermina-
lutul strapuns
de spinul trufas al veninului
palamida respinsa
de Stapanul Cerurilor de Sus
samanta uscata din fasa
la gandul razvratirilor
celor dintai
sau celor din urma
Hermina-
tu singura mai stii AZI
daca Cain l-a omorat pe Abel
sau daca cumva Abel
l-a omorat pe fratele Cain
Hermina-
EU ma cunosc acum
asa ca am sa-mi iau zborul...
Pot?
POT
devreme ce am uitat
TOT
acasta poezie mi-o dedica daimonul meu mie- celei care am fost.
http://www.crestinul.ro/cainsiabel.htm
In scop, sper util, sustinator de moral, (fara nici o intentie de auto-reclama), dati click pe felicitarea mea muzicala, (de pe blogul meu aici linkat), pt prietenii mei din zona Asia-Pacific cu ocazia sarbatorilor de iarna !
RăspundețiȘtergereSarbatori fericite, Rudolph!
RăspundețiȘtergereMaria, sa stii ca imi era dor de melodia asta, chiar in seara zilei trecute am ascultat-o si am reascultat-o, iar si iar...
RăspundețiȘtergereMultumesc, sufletel iubit!
Da, adevarul e ca due-abia dupa ce am postat-o mi-am dat si eu seama ca imi era dor de ea. :)
RăspundețiȘtergere