sâmbătă, 10 decembrie 2011

indemnul marelui Will


"De ce-asculţi muzicile cu mîhnire?
(Nu bat război plăcerile-ntre ele),
de ce iubeşti ce ţi-i străin de fire
... sau ţi-s mai drage patimile grele?

Şi armonii ce-ţi par supărătoare,
nuntite într-adins sunt numai semnul
ce blînd te ceartă-n clipe solitare
că nu încerci să le deprinzi desemnul.

O strună-soţ şi-o strună-soaţă, iată
cum se-nţeleg şi fără grai şi-s parcă
bărbat, copil ori mamă îngrijată
şi-un singur cîntec să înalţe-ncearcă:

Vorbe-ntreite încercînd s-anime:
“Eşti singur? De eşti singur nu eşti nime"...
Sonet, William Shakespeare
traducere: Gh. Tomozei



Asculta Radio Vocea Sufletului.

6 comentarii:

  1. Inca un batran plin de talent si de curaj.:)

    RăspundețiȘtergere
  2. foarte interesant

    la ce crezi ca s-a referit cu armoniile suparatoare? dar in ultimul vers? :)

    RăspundețiȘtergere
  3. 'armonii ce-(ti) PAR suparatoare'... frumoasa intrebare!
    Pai ce supara cel mai tare? Adevarul, asprul adevar care ne 'cearta' cand ne indepartam de la Cale. Ne supara mai ales sa-i privim pe cei care au devenit ceea ce noi inca nu am reusit... cred eu! A privi un om care este in armonie cu TOT poate fi enervant de suparator. Si vei fi mirat cine anume din preajma ta se va supara cel mai tare. :) O stiu pe propria mea piele, haha.

    Ooo, legat de singuratate as putea scrie un roman intreg. E o concluzie minunata a acestui sonet, aproape ca ma doare sa o exprim in cuvinte :) mi-e frica sa n-o ponegresc, explicand-o. Dar fie! Eu as zice ca singuratatea e o trepta importanta pe drumul initierii si incumetandu-ne sa practicam acesta 'igiena a sufletului' il regasim pe Dumnezeu in noi. Drept urmare nu mai avem niciodata sentimentul nimicniciei in noi, oricat ne-ar fi de greu :)

    RăspundețiȘtergere
  4. iti multumesc ca ai riscat o explicatie, sa stii ca mi-a folosit si la a doua citire am mai priceput si eu cate ceva :)

    prima strofa mi-a atras atentia in mod deosebit, fiindu-mi parca adresata :) cat despre strunele care spun si ele ceva, intamplarea face ca tocmai ascult niste piese de Purcell iar toate instrumentele pe care le pot identifica sunt cu coarde ...

    Singuratatea ... are si avantajele ei, numai ca adevarata bucurie e cand descoperi ca nu esti, de fapt, singur. :)

    inca o data iti multumesc si iti doresc o seara placuta

    RăspundețiȘtergere
  5. pai in singuratate intelegi de fapt ca nu esti singur... Mai ales daca ne amintim de cate 'vizite' au avut parte cei care s-au retras in pustiu... :)) O seara frumoasa si tie, draga Radu!

    RăspundețiȘtergere