omul Nou si Anul Nou

Desi e 23 decembrie, am hotarat sa 'programez' postarea pentru data de 31, cand e trecerea intre ani. Motivul ar fi acela ca in acea perioada oamenii au ceva mai mult timp liber si sunt mai interesati sa citeasca cate ceva despre ce ii asteapta in anul care vine, adica 2012.
Revenind la titlul postarii, am descoperit un articol absolut minunat cu care sunt intru totul de acord. Este vorba despre interpretarile unui ghid spiritual mayas (cum bine stiti, eu am o slabiciune pentru ei) asa ca va invit sa cititi acest articol si sa luam cu totii aminte:

http://danielroxin.blogspot.com/2010/10/un-ghid-spiritual-mayas-vorbeste-despre.html

Cred ca pana la ora asta e clar ca sunt doua tabere si ca unii vor sa (ne) uneasca, ceilalti sa (ne) dezbine. Cand oamenii dau frau liber- fara pic de autocontrol- la gesturi, ganduri si cuvinte mai putin nobile- cineva care s-a cuibarit in mintea lor cauta cu orice pret sa-i separe, sa-i desparta. Apoi aceeasi oameni se vaita ca in viata lor e un loc gol, caci, de buna seama, cel atacat s-a hotarat sa plece (ca doar n-o fi nici el atat de inconstient sa-ti permita sa-l deviezi de la cale ori de cate ori ti se nazare tie). Mai ales daca simte ca de la 'distanta' te poate ajuta mai bine. Si nici sa arunci vina numai pe aia de s-au cuibarit in mintea ta nu e tocmai corect, o sa intelegeti daca cititi ce spune Vasili Krivosein mai jos...

Citind din Sfintii Parinti sau din multe alte carti dragi sufletului meu, am inteles ca exista o posibilitate de a-i imblanzi pe cei setati pe frica, ura, dezbinare: coborarea in inima, adica IUBIREA! Iar daca noi facem din acest trup de lut templul lui Dumnezeu, e aproape imposibil ca aceste entitati mai putin luminoase sa vina sa salasluiasca in noi sau sa se imprieteneasca cu noi. Vor incerca sa gaseasca tot felul de alte cai, sa ne sopteasca dulce in ureche tot felul de ganduri mai putin nobile despre noi insine sau despre fratii nostri... iar noi avem posibilitatea de a alege sa ascultam aceste 'ganduri' sau de a privi pana in miezul neadevarului lor de acolo, din Inima, intelegand- cand aceste ganduri se topesc- ca acolo in inima, e Cineva care stie mai bine si cine suntem noi si cine sunt cei din jurul nostru: Lumina si Iubire.
Da, vor incerca multe alte cai, dar nu va faceti griji si nu va temeti, ingrijiti-va de sufletul vostru si de curatenia lui si veti vedea cat de puternici veti deveni pe parcurs si cat de rapid isi vor da arama pe fata- in prezenta Iubirii- acesti tradatori, aceste entitati care lucreaza in mintea omului.

"Dracii se arata in chipul ingerilor luminii si ne amagesc cu vedenii mincinoase."

"Vedenia Sfintelor Puteri e straina de tulburare, se face atat de lin si bland incat in suflet apare deodata bucurie si saltare si indraznire. Gandurile din suflet raman netulburate si neinviforate, incat sufletul ii vede pe cei ce i se arata, luminat fiind de ei."

"Nu eu le fac greutati, spune satana, ci singuri se tulbura pe sinesi, pentru ca eu sunt neputincios."

"O indoiala cat de mica arata deja ca vedenia are caracter dracesc."

"Incepatorul raului tulbura tot neamul omenesc de pe pamant si il mana in cerc cu ganduri nestatornice si umple fiecare suflet de intunericul nestiintei, al orbirii si al uitarii."

"Inima ta este mormant, pentru ca atunci cand incepatorul raului si ingerii lui isi fac locuinta acolo, cand in mintea ta si in gandurile tale umbla dupa placul lor puterile intunericului, oare nu esti iad si nu esti mormant?"

"Si totusi, tine de voia noastra sa primim sau sa resingem aceste indemnuri ale raului... Sa intram in inima si sa purtam acolo razboi impotriva satanei si sa se lepede de sufletul sau si sa se manie asupra lui si sa-l ocarasca, sa poarte razboi cu gandurile si sa se lupte cu sine insusi."

"Cercetati mintea voastra si vedeti ai cui partasi sunteti: ai ingerilor sau ai diavolului?"

"Infranarea de la rau nu este inca desavarsirea. Dar daca ai omorat sarpele care se cuibareste in asa numitele tainite ale sufletului si daca ai aruncat din tine toata necuratenia care este in tine, aceasta este desavarsirea."

din Vasili Krivosein "Ingerii si demonii in viata duhovniceasca dupa invatatura Parintilor Rasariteni"

Si acum, dupa ce am incercat sa ma lamuresc cum sta treaba cu lupta aceasta si mai mult decat atat, ca nu noi suntem cei neputinciosi (fir-ar sa fie) am sa va indemn pe fiecare (asa cum eu la randul meu fac cu mine) sa incepeti lucrul la voi insiva, sa va preocupati de propria desavarsire si mai putin de ceilalti.
Sa ne ridicam pe doua picioare, sa ne amintim cine suntem si de unde venim (caci suntem frumosi si suntem lumina din Lumina), si sa nu mai acceptam atat de usor sa fim doar camp de batalie ci sa intram cu inima curata in aceasta batalie si sa castigam. Nu se poate sa nu castigam daca ne coboram mintea- asa cum ne-au indemnat toti Sfintii si toti Maestri acestui pamant- in inima, in Iubire. Asa sa ne ajute Dumnezeu!


UPDATE 31 DECEMBRIE 2011:

"Acesta este omul cel nou, faptura cea noua, omul nascut de sus, omul cu reflexul vesniciei lui Iisus, rasfrant in afara in chip simplu din toata fiinta sa.
Fiindca Iisus, Omul Cerului, S-a tesut pe Sine in firea omeneasca, de aceea Se impune El tuturor oamenilor si tuturor veacurilor, cu atat mai mult cu cat ar vrea cate unii sa scape de El.
Iisus cere istoriei decizii existentiale.
Iar istoria s-a arata neputincioasa din primele zile ale lui Iisus ca Om intre oameni. Si asa a ramas pana in zilele noastre si poate ca va mai ramane. Prin faptul ca Iisus s-a tesut destinului omenesc si prin faptul ca omul trebuie sa se decida ce face cu Iisus, se explica de ce istoria omului e atat de zbuciumata si vesnicia lui asa de hartuita si muscata de serpii indoielilor si de scorpionii contrazicerilor. (...)

Acesta este Fiul lui Dumnezeu, Mantuitorul lumii. Saltul permanent al fiecarui cosmos din indoiala omeneasca in certitudine dumnezeiasca.
Daca cineva a ajuns la siguranta aceasta si o poate acoperi cu viata, in acela S-a nascut Iisus, nastere care-i deschide zarea vesniciei inca fiind in veacul acesta."

Parintele Arsenie Boca, "Se umplu masurile si se plinesc vremile" capitolul "Nasterea unui om nou"

Dragii mei, va doresc si imi doresc sa intram cu pantofi noi si haina noua in Anul care Vine!
Si sa ne amintim ca Iisus nu numai ca "nu s-a nascut la Falticeni" dar s-a nascut pentru noi TOTI... :)

Radio Vocea Sufletului- pe sufletul meu...