joi, 8 decembrie 2011

tacerea cea desavarsita...

"Nu numai timpul
dar si spatiul e ireversibil, Toma
Sentimentele vechi, care-au fost
chiar si felul meu de fiinta
isi cauta mormintul
niciunde

Am pierdut numai lucruri unice,
singuratice, Toma
Vezi, daca din zece se pierde
al saptelea,-
e o tristete si o melancolie.Daca
dintr-o suta se pierde
al saptezecilea,-
e o durere si un vaet.Daca
dintr-o mie se pierde
al saptesutelea,-
e o cutremuratoare moarte...

Numai ceea ce se repeta
are valoare, Toma
Ceea ce e singur, ceea ce e unic
nu are valoare
Eu am pierdut numai lucruri
fara de valoare, am pierdut
numai ceea ce am iubit

Cum stau intors spre mare, acum,
vad citeva resturi de coloane grecesti, Toma,
de piatra, acest material la indemina
Din ieftinatatea lui, poate
n-a stirnit pasiune si distrugere
si astfel au ramas cit a mai ramas...

Coloanele, presimt, ar trebui nascute
dintr-o piatra
mai fara valoare inca
si ma gindesc la cuvinte, Toma

Ele nu sunt multe,-
par numai
Ele sunt numai unul singur,
unic si ireversibil...

Da?"

"Scrisoare"- Nini cel Stanesc :)



"Toma, tu esti necredincios, dar necinstit nu esti. Cinstea este o racorire, ca si umbra. Poet este acela care naste. Acela care il face pe cititorul cuvantului lui mai poet decat pe sine insusi, acela care isi transforma cosmarul sau de om chinuit in vis de copil care are bucuria jocului.
Toma, eu ard ca sa-ti dau foc.
Degeaba stelele care ne tin racoare.
Degeaba umbra.
Cand umbra va da foc copacului, ne vom bucura de arsura fructului sau.
Toma, fructul si samanta nu sunt un scop, sunt numai un mijloc.
Nu despre samanta este vorba, ci despre insamantare. " Nini cel Stanesc (Vuiesc Iubesc)

2 comentarii: