You are the Sun

Interesant...

You are The Sun

Happiness, Content, Joy.

The meanings for the Sun are fairly simple and consistent.

Young, healthy, new, fresh. The brain is working, things that were muddled come clear, everything falls into place, and everything seems to go your way.

The Sun is ruled by the Sun, of course. This is the light that comes after the long dark night, Apollo to the Moon's Diana. A positive card, it promises you your day in the sun. Glory, gain, triumph, pleasure, truth, success. As the moon symbolized inspiration from the unconscious, from dreams, this card symbolizes discoveries made fully consciousness and wide awake. You have an understanding and enjoyment of science and math, beautifully constructed music, carefully reasoned philosophy. It is a card of intellect, clarity of mind, and feelings of youthful energy.

What Tarot Card are You?
Take the Test to Find Out.

... iar 13 ...

Vineri, 26 februarie 2010 (total 13, o cifra extrem de benefica pentru mine!) am primit una dintre cele mai frumoase lectii ever... o lectie care, sincer, asteptam sa-si gaseasca rezolvarea peste 1000 de ani :) caci uneori "ne-ar trebui o mie de ani sa recladim ce-am sfaramat aseara cu despartirea noastra..." In 2004 am rupt legatura cu cineva extrem de important in destinul meu, eram ferm convinsa ca asa trebuie sa fie si asa a si fost, pesemne, numai cum trebuia :) doar ca eu continuam sa visez acea persoana din vreme in vreme, ne spuneam in vis ce mai facem, ne ceream iertare, radeam, povesteam ca doi prieteni de cand lumea si nu exista in visele mele strop de "praf" negativ. La inceputul acestui an am avut un alt vis, un vis in care eram precum doi frati gemeni,


~Magickal Graphics~
stateam pe pat in pozitia fatului, cu genuchii apropiati si tampla lipita de tampla celuilalt, tinandu-ne de mana. Era o legatura de nedescris intre noi, vorbeam incet sa nu deranjam cumva linsitea ce ne inconjura si ne ceream din nou iertare pentru tot ce nu a mers cum ar fi trebuit, pentru tot ce a ramas nerezolvat undeva, in timp... Atunci m-am hotarat sa-mi iau inima in dinti si sa-i scriu scurt, sa-mi cer iertare... au trecut cinci ani de cand nu ne-am vorbit... caci asa am stabilit, daca nu putem ramane impreuna, sa respectam incercarea celuilalt de a merge mai departe...

... E foarte intim ce scriu astazi aici, dar o fac totusi, poate aceasta poveste va rezona undeva! Cu mandria nu dobandim nimic, zice bine mai departe poezia : "o umbra o sa stea mereu intre noi doi/ noi, care-am fost pe vremuri lipiti ca doua palme/ pe pieptul unei moarte- si vesnic intre noi/ vor creste neguri, numai in aparenta calme..."

Dar ce a venit inapoi e de nedescris... au venit aceleasi propozitii din visele mele, au venit aceleasi ganduri senine, de iubire curata si adevarata, acelasi regrete si aceasi dorinta de a cere iertare acolo unde ceva a ramas fara rezolvare... a venit ceva inmiit, nu inzecit, credeti-ma!!! Au iesit la iveala toate gandurile noastre negraite in plan fizic dar create in planurile superioare, gandurile de incurajare, de dragoste, de ... de nedeschis! A fost atat de puternic mesajul primit, incat am sa ma opresc din nou aici... si poate am sa scriu candva un roman, o carte :) Iertati-ma ca nu am puterea sa spun mai mult, poate ati avea cu totii de invatat de aici, dar cred ca si asa este destul!Eram atat de sigura ca nici in o mie de ani nu vom putea rezolva ce-am sfaramat cu despartirea noastra... eram atat de sigura ca am gresit teribil si cumplit in fata iubirii si a universului incat nimic nu va putea fi rezolvat in viata aceasta! Dar totusi, forta iubirii a miscat din nou muntii din loc si chiar si oceanele :) AM REUSIT! AM INVINS! CU IUBIREA SI IERTAREA AM INVINS NEINVINSUL! Zicea poetul:

"Dar linistea de-atunci n-o vom mai regasi

Si singuri vom petrece cele din urma clipe

in timp ce pescarusul iubirii va muri

batand inca odata din largile-i aripe..."

iar eu astazi POT SA-L CONTRAZIC! Nu suntem niciodata singuri, iata dovada clara! Iata dovada ca suntem conectati, ca vorbim si ne spunem lucruri chiar si atunci cand credeam ca ne-am despartit! Iata dovada clara ca tot ce trimiti ajunge la destinatie, chiar daca pare imposibil acest lucru, sau mai bine zis, chiar daca mintrea noastra limitata poate intelege mai greu infinitul, necuprinsul! Iata dovada clara ca iubirea nu moare niciodata!!!

"Dreams are the playground of unicorns!" :)

You could be happy, I hope you are! :)

What is that?

preluat de pe:

http://samburedeadevar.blogspot.com/

Raspuns...

Teritorii recent

descoperite ofera pionierului ocazii de noi experiente

Esti gata s-o rupi cu vechiul teritoriu, cu terenul familiar, si sa intri intr-un teritoriu necunoscut. Teama este cea mai mare bariera in calea mersului inainte, dar lucrurile familiare trebuie lasate in urma pentru a merge spre posibilitati noi. Atitudinile de pionierat isi aduc roadele.

A iesi de pe calea cea batuta. A veni cu idei noi. Realizari spirituale noi ofera noi viziuni asupra experientelor. A folosi ocazia de a trece in noi domenii ale fiintei.

Negativ
A te agata de ceea ce este vechi si obisnuit. Limitarea cresterii si schimbarii. A nu profita de noile prilejuri sau de progres.

Arhetip, inconştient colectiv, sincronicitate

"Jocul omului cu Natura nu poate fi câstigat de om; dar nici pierdut" (C. G. Jung)

Carl Gustav Jung (1875-1961) a avut o importanta considerabila în sânul miscarii analitice si este în general considerat ca prototipul dizidentului, atât prin impactul rupturii sale, cât si prin amploarea miscarii pe care a creat-o ulterior. Dupa o perioada de tulburari personale, Jung si-a fondat propria scoala, si va produce o opera considerabila care îi va atrage numerosi discipoli. Abandonînd meandrele psihosexualitatii, Jung se va stabili pe domeniul spiritualitatii si al esoterismului, depasind cu mult granitele rigidei psihologii stiintifice.

Fiinta umana are o functiune înnascuta de recreare a realitatii prin simboluri. La aceasta concluzie a ajuns Carl Gustav Jung utilizând psihologia religiei, alchimia si astrologia, principiul I Ching si alte idei "neortodoxe" stiintific în investigatiile sale asupra viselor, fanteziilor si tulburarilor psihice ale pacientilor sai.

Jung a acordat viselor atât o valoare diagnostica, cât si una previzionala. El a remarcat contrastul interesant care exista între gândurile "controlate" ale starii noastre de veghe (aceste gânduri ne parvin din zona constientului) si bogatia de imagini pe care ni le propun visele noastre (acestea provenind din zona subconstientului si inconstientului). Între constient si inconstient se interpune subconstientul, care joaca rolul de bariera între primele doua, filtrând acele tendinte, impulsuri, emotii sau gânduri ale inconstientului care contravin principiilor noastre morale sau normelor de conduita. Ele nu sunt lasate sa patrunda în zona constientului, sunt cenzurate. Fiecare din noi poseda gânduri "impure", tendinte sexuale sau agresive, pe care însa ni le controlam, ni le autocenzuram. În timpul somnului însa aceasta bariera constituita de subconstient slabeste. Visul este o forma de manifestare a emotiilor, starilor si ideilor care zac in inconstient.

Analizând visele unui numar mare de persoane, Jung a gasit în ele imagini si asociatii analoage ideilor, miturilor si riturilor primitivilor, numindu-le "arhetipuri". Arhetipul este un manunchi alcatuit din energie si forma inerente existentei. Un model de baza a expresiei care se manifesta ca energie si forma, ca imagini, modele si functii in interiorul personalitatii, ca roluri jucate în societate, ca sentimente, concepte si simboluri; pulsiune sau aspiratie fundamentala a sufletului, element constitutiv al însasi structurii sufletului. Arhetipurile sunt teme privilegiate pe care le gasim neschimbate atât în vise, cât si în mituri, legende sau cosmogonii, exprimându-se prin imagini semnificative, care imagini sunt de asemenea denumite arhetipuri, de exemplu: apa, focul, padurea, mama, etc. Când aceste teme apar în visele copiilor foarte mici si acestia cunosc semnificatia simbolurilor din vis, fara sa le fi învatat de la adulti, acest lucru dovedeste ca ele sunt mostenite, asemeni tendintelor instinctuale sau schemelor colective de gândire.

Arhetipurile sunt parte a informatiei genetice si sunt cuprinse în ceea ce Jung a denumit prin inconstient colectiv. Ar fi gresit sa consideram ca omul se naste cu un psihic vid pe care îl umple ulterior cu ceea ce a învatat prin experienta personala. Aceste imagini simbolice din vis îsi au salasul în inconstient si pot fi întâlnite la orice individ, fie ca este cultivat sau analfabet, inteligent sau idiot. Departe de a fi lipsite de sens, ele constituie puntea de legatura între maniera în care ne exprimam gândirea noastra constienta si un mod de expresie primordial, mai colorat si simbolic. Altfel spus, între universul nostru rational si lumea intuitiei.

Când cele doua dimensiuni - inconstient si constient, intuitiv si rational, ascuns si manifest - sunt in comuniune, formând un continuum si potentându-se reciproc se poate vorbi despre sincronicitate. Termenul a fost introdus de C. G. Jung pentru a desemna acele coincidente stranii pe care toti le traim uneori, acele serii de evenimente neobisnuite ce ne transforma în personajele unei povesti misterioase si pline de sens - povestea vietii noastre. În anumite momente suntem inspirati (zone de sincronicitate – armonie, coincidente semnificative) alteori nu (zone de turbulenta). În momentele de sincronicitate totul este fluid, persoanele, gesturile, obiectele apar la momentul si locul potrivit. Armonia ce pare venita de “dincolo” poate da aparenta unor minuni. Si aceasta în lucrurile cele mai marunte: întâlniri, telepatii – asa zisele coincidente simple; coincidente în cascada (coincidente la un nivel superior) de exemplu: o persoana trecea prin dreptul unei cabine telefonice, a sunat telefonul, persoana a ridicat receptorul, apelul era pentru ea, persoana care a sunat gresise numarul de acasa, formând “din întâmplare” numarul telefonului public. Pentru multi acestea sunt doar extraordinare favoruri ale sortii pe care le numesc coincidente, miracole, etc. Sincronicitatea reprezinta coincidente semnificative care nu sunt corelate între ele printr-o cauza evidenta. Un eveniment este sincron cu altul atunci când o experienta interioara (de exemplu un vis) ne pregateste pentru un eveniment care se produce ulterior în exterior. Dorind cu ardoare, noi creem în alt plan ceea ce dorim (uneori chiar în mod inconstient) obtinând efecte uluitoare. De exemplu, intelectul survine foarte putin în cazul unor descoperiri geniale; apar intuitia si solutia vine fara sa stim cum, dupa cum marturisea Albert Einstein. O foarte puternica stare emotionalã declanseaza evenimente care manifesta în lumea exterioara o stare interioara individuala sau colectiva.

Termenul de sincronicitate (sin = cu, cronos = timp) a fost ales de Jung pentru a desemna aparitia simultana a legaturii dintre elemente, prin sens dar fara cauza unica. Ceea ce leaga nu se poate ordona decât în sânul unui misterios univers cauzal, atemporal, care aduce iluminarea spontan. Stiinta nu prea întelege aceste fenomene iar mintea rationala le neaga. Din pacate, la omul modern dezvoltarea gândirii rationale s-a facut în detrimentul celei intuitive, iar Eul, instanta unificatoare, a devenit din ce în ce mai mult un element al dezbinarii, blocându-ne accesul catre starea de sincronicitate.

Bogdan Rusu

preuat de pe:

http://www.aqvarius.ro/despre_om/arhetip_inconstient_colectiv_sincronicitate.html

Simbologia parului in vis

Pentru ca este a doua oara cand ma visez avand un par extrem de lung, bogat, frumos unduit, de culoarea aurului, m-am gandit sa purced in descifrarea "simbolului" care, evident, chiar de la prima descriere e cam clar :)

"Un par bogat este asociat ideii de frumusete si demnitate , fiind inconstient asimilate cu razele soarelui. In acest sens mai ales, ni se prezinta simbolismul parului in mituri, religii si ierarhii sociale.

Krisna in Bhagavad Gita este numit Kesava, adica cel cu cu plete.

Un imn inchinat lui Appolon spune: "O, bunule zeu, niciodata parul tau nu va fi taiat si nu se va murdari, caci aceasta este randuit din veacuri." Drept urmare, Febus- Appolon este reprezentat intotdeauna cu plete lungi si unduite, materializand stralucirea razelor de soare care lumineaza vesnic.

La evrei, Nazinul, "cel promis lui Dumnezeu" (barbat sau femeie) trebuia sa nu-si tunda parul pana la consacrare in semn de devotiune fata de Yahve a carui forta trebuia sa se exprime prin el fara nici o opozitie, nici macar inconstienta.

JUNG: La fel cum a procedat Isis cu Ra si Omfal cu Hercule, Dalila il slabeste pe Samson taindu-i parul, deci raxele solare, lipsindu-l pe erou de forta sa. Aceasta femeie demonica din mit este de fapt "femininul din barbat", adica inconstientul insusi, a carui tendinta orientata diferit impidica progresul constientului.

Jung despre obiceiul femeilor de a merge la biserica cu capul descoperit: "Aceasta nu din cauza barbatilor, ci pentru ca era posibil sa vina si ingeri la ceremonie si puteau fi tulburati la vederea coafurii femeilor..." Caci, Fiii lui Dumnezeu (Ingerii) au dovedit o afinitate deosebita pentru ficele oamenilor si nu si-au putut infrana dorintele . Daca ingerii exista intr-o forma oarecare, atunci ei sunt intermediarii personificati ai continuturilor inconstiente care vor sa aiba un cuvant de spus..." Fac ce fac si ajung mereu la aceeasi povestire din Facerea, e deja, vorba lui Y, scaring :)

La nivel de simbol, parul este o sursa de forta magica sau "mana" scrie von Franz. Acest aspect magic mai apare la regi, considerati divinitatea pe pamant. Se pare ca parul este considerat un fel de "antena" emisie- receptie care permitea o comunicare permanenta cu Divinitatea.

Uneori parul poate reflecta starea de sanatate : parul moale, lucios si ondulat arata o stare fiziologica mai buna decat parul rigid, cenusiu, rar, inspicat... YUPIIIII :) :) :)

La femei, parul este unul din principalele sale puteri de seductie, expresie a feminitatii. "Frumusetea cerului sunt stelele, a femeii este parul" spune un proverb italian.

Par blond sau auriu:

~Magickal Graphics~

Zeii, zeitele si eroii au parul blond sau auriu, de culoarea luminii solare. Parul blond spiritualizeaza imaginea personajului din vis; el este ceresc, pentru ca invoca lumina solara. Parul blond idealizeaza imaginea, o imaterializeaza, o face mai mult psihica decat fizica.

Si pentru ca in vis imi aranjam parul inchei cu :

Aranjarea parului: Acest gest, pozitiv de regula, arata o ordonare a naturii fruste si salbatice a visatorului. El "descurca" ceea ce era incurcat si incoerent in capul sau, ceea ce usureaza constientizarea de sine si da un sens vietii.

din Jacques de la Rocheterie, Simbologia Viselor

Nu stiu de ce tot simt nevoia in ultimul timp sa dau lamuriri, cred ca prietena mea draga BlueMoon intelege foarte bine :) Nu scriu aceste lucruri pentru a ma umfla sau a-mi gadila egoului, le scriu pentru ca bucuria intuirii scanteii divine din mine imi da puterea sa trec prin viata si sa infrunt boala care mi-a cam dat de furca in ultima vreme. Nu am mai putine umbre in mine decat restul oamenilor si nici mai putin pacate, din contra... dar ceea ce ne uneste cu adevarat pe toti e tocmai aceasta "scanteie"... Haideti mai bine sa ne amintim raspunsul la intrebarea din Ostrov : "de ce l-a ucis Cain pe Abel?", haideti sa ne raspundem sincer la aceasta intrebare si sa invatam macar acum, in varf de piramida, aceasta lectie, cu totii!

Doamne Ajuta!

Visul Piticului

Am gasit ieri, total intamplator si cautand cu totul altceva acest video... spre seara, dupa cateva ore bune ti-am citit postarea :) apropo de cum ne citim noi gandurile... te imbratisez, e minunat visul tau!

Facerea de bine... complexul lui Oedip...

"Nu avui de lucru si ma apucai sa-l scarpin pe Gica pe spinare... " zicea undeva Nini cel Stanesc...

Asa si cu mine! Numai ca Gica e un soi de arbor asa, mai intelept... eu nu am avut norocul asta, dar acum totul devine atat de absurd si de amuzant incat chiar imi vine sa iau persoana respectiva in brate si sa-i multumesc pentru "cheita". Inteleg fix acum, in aceasta clipa, o anume particica din destinul meu pentru care m-au tot biciuit si certat o buna perioada din viata! Astazi a venit vremea ca eu sa inteleg ca daca Cerul a vrut ca aceea persoana sa primeasca ceea ce a primit, mai bine sa am incredere in Cer decat in mine... :) Cat pe ce sa-i zic: mea culpa! Dar astazi nu mai simt asa...

Am gresit intr-un singur aspect: dupa o anume situatie care m-a dezechilibrat destul de puternic, s-a lasat tacerea si era asa de bine, caci in tacere intelegi totul! Dar pe urma vine un anume mail care si astazi imi suna in urechi ca un zumzait de muste... simt ca e bine sa tac in continuare, dar nu ascult de acest "semn" si ma pun eu sa dau lamuriri crezand ca asta ajuta acolo unde nu mai incap cuvinte... na, atata iti ia sa deschizi "poarta" spre bruiaje: o decizie, o secunda!

Sunt situatii cand, respectand durerea aproapelui tau pe care tocmai l-ai ranit si retragandu-te o vreme, lasi tacerea sa vindece rana iar cel lovit se intoarce mai repede decat crezi si-ti intinde mana si te ia in brate si uita cu atata candoare tot raul creat! Dar sunt situatii cand nu ajunge ca ai facut rau... vrei sa-l umilesti pe cel de langa tine cand simti ca te-a indepartat pentru ca stie ca are de lucrat cu el, si atunci incepi, ca un veritabil trickster, sa-i vorbesti de pace, rugaciune si iertare...

E ultima data cand mai vorbesc despre acest subiect, si daca vorbesc e numai pentru a-mi reaminti ca puteam eu singura evita totul! Am vrut sa spun celui care a gresit o vorba buna si sa-l fac si sa inteleaga unde a gresit! Cand colo, iaca pozna, el intelesese, chiar foarte bine!!! si de atunci pur si simplu ma exaspereaza cu atitudinea sa... Ah, daca mi-as fi ascultat sufletul, daca as fi ales tacerea, linistea, neclintirea mi-ar fi fost mult mai bine... dar cineva insista sa tot scuture adancul din mine si reactionez, ca atata ma duce capul pe nivelul meu! :) Nu stiu de ce imi consum energia cu singurul aspect mai putin pozitiv din trairea mea... poate pentru ca e mica "portita" prin care intra "bruiaje" carora nu prea le duceam dorul, drept sa spun! Nu scriu aceste lucruri cu rautate sau pentru a arata cu degetul... sper doar ca persoana in cauza sa inteleaga: "cum ne sunt gandurile, asa ne este si viata!" Doamne Ajuta! Si da, asta imi suna la fel de bine si mie, caci pentru mine scriu de fapt tot ce scriu!

okei

Vai, chiar ma infior de cate ori pun o anume intrebare...

45. Și intrând în templu, a început să scoată pe cei ce vindeau și cumpărau în el.
46. Zicându-le: Scris este: "Și va fi casa Mea casă de rugăciune"; dar voi ați făcut din ea peșteră de tâlhari.
47. Și era în fiecare zi în templu și învăța. Dar arhiereii și cărturarii și fruntașii poporului căutau să-L piardă.
48. Și nu găseau ce să-I facă, căci tot poporul se ținea după El, ascultându-L.

Un conducator al oamenilor invaluit intr-o invizibila mantie a puterii

Exista o nevoie inevitabila de a accepta raspunderea si de a reactiona rational. Este genul de situatie in care ceilalti ti-au acordat increderea, dar totodata si tu te-ai plasat in aceasta pozitie, si impreuna intelegeti si acceptati consecintele.

Conducere si responsabilitatile ei. Puternic aflux de energie, punand stapinire pe fiinta cuiva.

Negativ
Demonstratii exterioare ale superioritatii. A presupune ca esti mai mult decat esti. Megalomanie.

Am la ce sa ma gandesc toata noaptea...Sunt unele "raspunsuri" care pur si simplu iti modifica intrega Fiinta, mai ales cand vin din astfel de "locuri" ... Stiu care e lectia pentru perioada asta, in sfarsit am inteles!!! Vai, sunt un om atat de binecuvantat! Multumeeeesc!!!

Solfegiu

Pentru cei care nu stiu: notele hexacordului au fost numite dupa silabele din prima strofa a imnului "Ut queant laxis" din sec. VIII scris de Paolo Diacono si dedicat Sfantului Ioan Botezatorul:

"Ut queant laxis,

Resonare fibris,

Mira gestorum,

Famuli tuorum,

Solve polluti,

Labii reatum,

Sancte Iohannes"

"Ca sa putem cu toata vocea canta minunile tale ca ai tai servitori sterge vina de pe ale noastre buze impure Sfinte Ioan"

"So that your servants may sing at the top of their voices the wonders of your acts and absolve the faults from their stained lips."

Silaba Ut, mai greu de pronuntat, a fost inlocuita in sec. 17 cu Do. Guido d' Arezzo a aliniat pentru prima data sunetele pe un portativ. Si sau Ti a fost adaugata mai tarizu la sfarsit, ceea ce a dat nastere la scara de sapte silabe do- re -mi -fa -sol -la - ti.

"Therefore the music of a well-ordered age is calm and cheerful, and so is its government. The music of a restive age is excited and fierce, and its government is perverted. The music of a decaying state is sentimental and sad, and its government is imperiled." Lu Bu We, Spring and Autumn

"Do you know that our soul is composed of harmony?" Leonardo da Vinci (1452-1519)

"If only the whole world could feel the power of harmony" Wolfgang Amadeus Mozart (1756-1791)

" Music is the universal language of mankind". Henry Wadsworth Longfellow (1807-1882).

What is the Meaning Behind the Solfa Syllables and the universal frequencies?

Ut - preparatory tone to prepare the body, soul, and spirit to receive the next five tones (in order to receive)

Re - tone to begin resonance with the Divine (resound or balance frequencies)
Mi - tone to begin healing and extraordinary changes (miracles)
Fa - tone to seek out limitations imposed upon us (slaves to mindsets)
Sol - tone to loosen, release, unbind, untie, open, free (solve, resolve)
La - tone to open the vocal chords (release the lips)

Mai multe informatii aici:

http://www.utqueantlaxis.com/

Lullaby

Daca tot vorbeam ieri cu sora mea cea draga despre curatenia unor oameni care rosesc in jurul varstei de 30 de ani ( ceea ce mie mi se pare MINUNAAAT- chiar daca ei se simt stanjeniti si considera aceasta reactie o slabiciune) , vreau sa le dedic tuturor "copiilor" mai mari si mai mici acest Lullaby (sa fuga Lilith de langa ei :) Lilith- abi!

O poveste minunata!

"Pe cand eram copil, tatal meu a facut rost de unul dintre primele telefoane din cartier. Imi aduc perfect aminte de ladita aceea din lemn lacuit, montata in perete. Receptorul stralucitor atarna intr-o parte. Eram inca prea mic ca sa ajung la telefon dar ascultam mereu, fascinat, cum mama mea vorbea cu el.
Apoi am descoperit ca undeva, inauntrul acestui aparat, traia o persoana uluitoare. Numele ei era "Alo Centrala" si nu era nici un lucru pe lumea asta, pe care ea sa nu-l stie. Alo Centrala putea sa-ti spuna numarul oricui si in plus, ora exacta.
Experienta mea, cu acest duh inchis intr-o sticla, a venit intr-o zi cand, in vreme ce mama era in vizita la o vecina iar eu ma jucam la bancul de scule din pivnita, mi-am lovit un deget cu ciocanul. Durerea era teribila si nu era nimeni in preajma care sa-mi arate compasiune... (...)

Si concluzia e minunata:

NICIODATA SA NU SUBESTIMEZI IMPRESIA PE CARE AI FACUT-O CUIVA.

A CUI VIATA AI ATINS-A ASTAZI?

se repeta istoria...

Suntem in plin post si vreau sa-mi pastrez pe cat pot linistea si calmul, chiar daca puterea de intelegere si toleranta mea sunt greu incercate! Nu mai vreau sa sfatuiesc nimic pe nimeni deocamdata, am luptele mele care, fiind ale mele, nu sunt tocmai floare la ureche :) Dar vreau sa rog o anume persoana care se pare continua sa ma atace (si nu doar in plan fizic), sa nu mai imi trimita mailuri despre iertare si rugaciune, caci asta nu se numeste ajutor, ci manipulare! Da, sufletul meu rezoneaza puternic cu aceste cuvinte, dar sper sa inteleaga ca dragoste cu sila nu se poate! Si daca tot ii explicam intr-un vis recent ca iubirea e curata alchimie- se intampla sau nu se intampla, nu putem forta nimic- o rog din tot sufletul sa inteleaga aceste Adevaruri si sa imi faca un mare bine respectandu-mi dorinta! NU FORTA- spunea maestrul Dan Seracu, si tu deja intreci orice limita! Ai provocat deja un puternic dezechilibru acolo unde boala exista, nu crezi ca e de-ajuns? Nu stiu de ce acum imi vine mereu propozitia asta din Avatar in cap " uneori intrega noastra viata se rezuma la o singura fapta necugetata!" Cu asta am zis tot!

Nu inteleg cum pot unii oameni sa aiba atata tupeu, pe cuvant, mi-e foarte greu sa inteleg. Daca mi-as fi tarat un prieten intr-o astfel de situatie, nu as mai fi avut obrazul sa-i trimit mesaje si mailuri despre iertare si iubire, mi-as fi vazut de pocainta mea si de cizelarea mea! Fratilor, nu putem salva oamenii cand noi habar nu avem cine suntem si mai ales cand suntem dusi de nas de fieste cine!!! Asa ca mai bine ne ocupam de propria salvare pana una alta si incetam sa mai cersim atentie si iubire cand aducem puternice dezechilibre acolo unde nu e nevoie dacat de pace si de curatenie! Rabdarea mea e pusa greu la incercare cu toti " niznaii" astia care au senzatia ca ne pacalesc atunci cand cu buna stiinta le daruim incredera noastra, sperand in posibila induiosare a celui viclean printr-o adevarata iubire!Dar daca ei doresc sa ne prinda mereu in capcane pentru a-si gadila viclenia, treaba lor, nu mai vreu sa judec pe nimeni! Numai ca inca nu am atata putere si intelepciune sa stau si sa citesc mailurile lor in care imi vorbesc despre iertare si despre ce cred ei ca li se cuvine! Nu ni se cuvine nimic, dragilor, decat ce primim fiecare! Atat, nimic mai mult! Imi accept la randul meu toate greselile dar nu inteleg: am spus ca am iertat dar si ca vreau de acum sa fiu lasata in pace... ce nu e clar aici? SE REPETA ISTORIA, dar am ales asta cu discernamant si cu buna stiinta! Si nu-mi pare rau decat de un singur lucru: CA INTUITIA MEA, CA DE FIECARE DATA, A AVUT DREPTATE! Cum am spus de multe ori, nu sunt sigura ca e un mare dar sau un blestem... as vrea sa nu pot citi atat de usor pe chipul oamenilor invidia si viclenia si mai ales ceea ce nu e declarat pe fata! Dar pentru ca de fiecare data imi acord marja de eroare, platesc, platesc pentru ca am mai mare incredere in altii decat in mine insami! Mare pacat, dar asta ai ales si ITI RESPECT LIBERUL ARBITRU, chiar daca ma doare inima! RESPECTA-L ATUNCI SI TU PE AL MEU SI LASA-MA IN PACE!

Panis Angelicus

Panis Angelicus este penultima strofa din imnul Sacris Solemniis scris de Sfantul Toma d'Aquino:




http://www.preces-latinae.org/thesaurus/Hymni/SacrisSol.html

Gavriil

~Magickal Graphics~

Numai ce vorbeam eu de "in credere"si brusc se schimba toata situatia mea la 180 de grade!!! Si cine face acest lucru posibil? Un om care declara "mi-e mai usor sa-mi fie greu" si care se numeste GAVRIIL! Apoi daca viata asta a mea nu este un sir intreg de miracole, nu stiu cum altfel as putea-o numi... Nu mai vreau sa fiu nemultumita, gata, vreau sa invat odata lectia aceasta din kabbala care spune atat de clar ca tot ce primim de Sus este in beneficiul nostru si spre evolutia noastra, doar perceptia noastra limitata ar putea evalua un eveniment nedorit ca pe ceva negativ! Poate ca asta e destinul meu legat de aceasta viata, sa invat sa "recunosc" darurile marete in acte aparent marunte sau banale, in oameni aparent prea seriosi care imi ofera atat de lejer gandul sa-i judec la prima vedere! Sau poate, pur si simplu, mi se ofera un alt fel de "vedere", sau mai bine zis mi se trage incet naframa iluziei de pe tampla si sunt lasata sa vad Lumina miracolului lui Dumnezeu pretutindeni unde sta pitita o fapta buna! Si nu intamplator numele meu este Maria! Si nu intamplator am grait acum ceva vreme: "daca nu ma ridica cineva de data asta, eu pe directia asta nu ma mai pot ridica." Cate glasuri dragi mie au incercat sa ma convinga, cate vorbe frumoase si de lumina am auzit si totusi, nimic nu a reusit de data aceasta sa ma inalte din praful de tina! Caci, sincer, aveam nevoie de o fapta care sa ma ridice! Si chiar am crezut ca ea nu vine pentru ca asa trebuie sa fie si am acceptat senina aceasta schimbare de destin! Si acum? "Daca el nu ma poate salva, atunci cine?" mi-am zis... caci intr-adevar, totul parea pierdut! Si astazi cred ca parea pierdut doar pentru ca iarasi mi s-a dat sansa sa asist la o mare minune! As vrea sa-mi amintesc ce am visat cu o noapte inainte, dar din pacate am uitat aproape in intregime!Imi amintesc doar ca, plina de sange zambeam si spuneam" Doamne, Iisuse Hristoase, miluieste-ma pe mine, pacatoasa!" Imi amintesc ca cerul era apocaliptic, negru, intunecat si ceva ameninta asupra mea cu o forta imensa si stiam ca numai aceasta rugaciune ma poate salva! Din nou rugaciunea inimii... sincer, nu inteleg cum s-a "lipit" atat de puternic de mine! Dar poate ca nu mai e vremea despicarii firului in patru, e vremea sa multumesc, caci ani de-acum de-ar trebui sa multumesc pentru aceasta viata, timp nu mi-ar ajunge! Cum zicea Steinhardt de Dostoievski? "In bezna, Lumina de-odata!"

Si visul acesta imi aminteste de o alta noapte zbuciumata de "Destin", cand printre lacrimi si ore incercanate nedormite colindam pe strazi si nu reuseam sa dezleg care ar fi cauza acestui dezechilibru nocturn... se petrecea aceasta poveste cu ani in urma! A doua zi, cel ce se credea stapan pe al meu destin mi-a spus doar atat: "Nu stii tu prin ce ai trecut azi noapte! Era sa-ti puna Dumnezeu mana in cap, dar nu l-am lasat eu!"

Ei bine, astazi nu mai cred in asemena cuvinte! Astazi STIU, dragilor, ca nici macar un fir de par nu misca fara voia Lui si drept urmare vreau sa uit ca exista o asemenea intrebare: modice fidei quare dubitasti? Vreau sa gasesc in mine samburele acela de credinta cu care sa mut muntii din loc! Caci nu fost data sa ma incred in Cel de Sus si sa nu se "indrepte" imediat toate cele strambe, cum nu a fost data sa ma indoiesc si sa nu simt valurile adanci gata sa ma inabuse! Pe buna dreptate se spune: "Cerul se ia cu asalt din vremurile profetilor si doar cei curajosi il cuceresc!"

Asa ca, dragilor, acum, in plin post si in plina lupta cu patemile noastre cele mai infricosatoare, cand intr-un plan paralel Iisus sufera si vrajmasul inca mai crede ca aproape a invins, sa ne pastram iubirea si credinta si milostenia treaza, sa stergem tampla Fratelui nostru si sa nu-l uitam pe Cel ce a venit sa "ne invie"...

Multumesc, GAVRIIL!!! :)
care ne aduci, pe diverse cai, BUCURIE!!!

FILME ROMANESTI

Pentru cei care iubesc cinematografia romaneasca sau filme precum "Actorul si Salbaticii", "Pas in doi", "Ion", "Tinerete fara batranete...", Padurea Spanzuratilor", le gasiti aici pe toate:

http://cinemaromanesc.blogspot.com/

Vizionare placuta!!!

Jung despre transfer si arhetipuri

The girl who silenced the world for 5 minutes

Aromanii- originea numelui

Aromanii sau macedonienii nu s-au numit asa dintotdeauna, ei purtand de-a lungul timpului mai multe denumiri... denumiri care, ca un ecoul adanc, scutura Fiinta din mine: miseni, misiodaci (asta imi place tare mult!), bessi, daci, nomazi, sau dupa venirea slavilor si retragerea populatiei in munti si apoi in vaile Macedoniei vlahi, movlaci, valahi sau blahi. Dupa definitiva lor despartire de fratii lor romani din Dacia (sec. 7- 10) numele ROMAN a primit proteza A, un fenomen de altfel obisnuit in dialectul aroman, a ajuns sa se pronunte ARUMAN, insa prescurtat a fost ARMAN! Aromanii locuitori ai Albaniei se mai denumeau distinct roman, raman sau ruman.

Sarbii si majoritatea populatiei slave i-au poreclit "tantari" datorita sunetelot tze, tzi a denumirii tzintzi luchi, cinci lupi!

Sunt trei mari grupe de roamani sud- dunareni: aromanii, meglenoroamanii si istro romanii, divizate la randul lor in mai multe tulpini, care poarta numele unor toponime, hidronime sau varietati linvistice:

- cei din muntii Pindului si Thesalia: epirioti;

- cei din muntele Gramos: gramusteni;

- pastorii din Albania: farseroti; (comuna FARSAR, FARSA) astazi, din pacte, nefiind decat o asezare parasita :(

- zona muntilor Pind: avdiliati;

- cei din sudul Greciei, Turcia europeana de astazi: cipari;

- locuitorii celebrului oras Moscopole: moscopolenii;

"Trebuie bine inteles insa ca individualitatea etnica a aromanilor nu se desparte de etnia nordica fiind cu totul alta structura in prezent,ci,dimpotriva pornind intr-un sistem evolutiv propriu incepind cu o anumita perioada,acestia s-au diferentiat ca parte componenta a unui popor si nu ca un sistem etnic separat.Ca altii contesta (45) apartenta aromanilor la poporul roman nu se datoreaza decit intereselor politice (46) si nicidecum convigerilor care sa respecte adevarul istoric."

http://llmedia4u.blogspot.com

Alte expresii sau cuvinte dragute din aromana:

acatsa= bine;

acatsa mintea- a pricepe :)

loclu nu l' acatsa= nelinistit;

acushi- acum;

adhica= nedrept;

adukescu - si "inteleg" si "simt"... frumooos!

aduna- vimtu= gura gasca :)

afendi= preot, parinte;

aflu= naste; a se..

agalea= domol;

aharistisit= multumit;

aidi= haide :)

akikasit= intelegator;

Na, nu stiu daca intereseaza pe cineva limba asta, mie imi suna tare frumos si sincer, ma doare inima gandind ca ar putea disparea...

In Credere...

Am un sentiment puternic si adanc infipt in mine ca TOTUL VA FI BINE! Cu credinta asta a mea (care se mai clatina uneori, recunosc), ii innebunesc pe cei din jur care au uneori senzatia ca ii contrazic de dragul de a-i contrazice! Vreau sa am incredere si gata! Nu numai ca primesc lovituri consecutive in punctele cele mai sensibile si refuz sa cad, dar mai si zambesc asa, ca o lunateca :), ma scutur de praf si o iau de la capat cu si mai multa pofta de a invinge! Stati asa, nu o iau de la capat cu spada razboiului in mana, noooo... am eu o spada magica care face praf si pulbere tot ce iese in cale. E spada increderii, a sperantei, a certitudinii ca tot ce vine vine pentru ca "nu putem intra cu pantofii plini de noroi in templul lui Dumnezeu" si ni se ofera marea sansa de a participa la inca o purificare... Cred foarte tare in asta... si cu cat cred mai mult cu atat o incasez mai intens din toate partile; si da, ma gandesc si eu adeseori ca poate nu sunt pe drumul cel bun, dar nu inteleg atunci de ce primesc semne de incurajare din cele mai luminate si curate locuri... si, a, da, "cucuiele" mi le iau ori de cate ori fac cate o fapta buna! Asta ma linisteste intr-un fel, ca de indata ce vorbesc de "partea plina a paharului"... zdrang! zbang! trosc!Ma tot gandesc la intamplarea mea din frageda pruncie, cand am plans eu intr-o noapte pana ce mama m-a mutat din patut in camera bunicii ca nu putea sa doarma si se trezea a doua zi de dimineata sa mearga la servici. Dupa ce m-a mutat in pat cu bunica...zdrang, cazut tavanul pe patutul meu... Si de atunci ma tot intreb la ce oi fi ales eu sa plang si sa raman pe aici? Ce mi-oi fi propus eu sa descopar atat de important si maret? Pacea? Credinta? Iubirea? Ma gandesc adesea la noaptea aceea si nu de putine ori o rog pe mama sa-mi mai povesteasca o data acel moment important!

Nu stiu ce am inteles din viata aceasta, stiu ca nu multe, chiar stiu! Dar un lucru e clar si asta o spun sa o auda toti cei dragi sufletului meu: ORICE AR FI, AVETI INCREDERE IN DUMNEZEU! Chiar cred ca in zilele acestea numai indurarea Tatalui Ceresc ne mai poate ajuta! Nu va pierdeti speranta si increderea oricat ar fi de greu! Sunt multe incercari si le simt si eu tot mai intens, dar ganditi-va la Sfintii Parinti care au patimit prin pustiu si prin inchisori si asta o sa va dea putere. O sa intelegeti ca sunteti niste rasfatati si ca puteti sa va luati crucea in spate si cu incredere si demnitate o sa ajungeti la marea destinatie! Eu cred in asta... pentru ca fara aceasta credinta, eu chiar nu pot sa merg mai departe!

P.S. Stiu ca tot ce scriu pare a fi vocea egoului meu umflat in pene, de aceea am sa va reamintesc ca stiu ca fara Dumnezeu si credinta as fi fost demult una cu pamantul... stiu ca puterea aceasta nu e a mea, stiu de unde vine ea, stiu ca ajungi la ea prin incredere totala in Dumnezeu si prin rugaciune... si mai stiu ca toti avem in noi aceasta "scanteie", asa ca, vorba lui Oreste pe care il tot visez in ultimul timp ca pe un vechi prieten: AMINTESTE-TI CINE ESTI... si, as continua eu, TOTUL VA FI SIMPLU, CA-N CER SI BINE!

Stiti de ce scriu toate astea? Ca sa va conving ca daca eu pot, oricare din voi poate, credeti-ma!!!

Va imbratisez, prieteni dragi... cu multa multa multa dragoste! Aveti incredere! TOTUL VA FI BINE!!!

"Fereşte-te de rău şi fă bine, caută pacea şi o urmează pe ea..." Psalm 33

Otar Iosseliani

Bluemoon

Draga mea Bluemoon,

Vreau sa-ti spun sincer si din tot sufletul ca mi-esti tare draga si sper ca in aceste momente sa incerci sa-ti pastrezi calmul, oricat ar fi de greu, si sa nu lasi pe nimeni, dar absolut pe nimeni sa-ti fure increderea in tine! Imi amintesc de parca ar fi ieri ce lucruri frumoase mi-ai spus intr-o noapte magica despre mine, lucruri care m-au ajutat si care inca lucreaza in mine si ma ajuta de fiecare data cand mi-e greu! Esti un om minunat, care sadeste in sufletele oamenilor iubire, speranta si incredere, si pentru asta iti multumesc! Sa nu mai vorbesc de cartile pe care mi le-ai trimis si care mi-au fost un sprijin atat de important in momente de grea cotitura :)

Recent a fost si sufletul meu strapuns de o sulita adanca, dar nu vreau sa vorbesc acum despre mine, vreau doar sa-ti spun ca inteleg prin ce treci si sunt alaturi de tine cu tot sufletul! Te rog mult de tot sa ai incredere in ceea ce esti si nu uita ca "unde dragoste nu e, nimic nu e!"- asta te va ajuta sa mergi mai departe spre acei oameni care te iubesc pentru ceea ce esti, nu ceea ce vor ei sa fii! Eu chiar cred ca ai un suflet mare si bun, ai incredere in el, pentru ca asa nu poti gresi!

Imi pare sincer rau! Cat de simplu este sa vezi paiul din ochiul aproapelui... cat de simplu este sa te crezi salvatorul oamenilor... am nimerit si eu la un "vindecator" si de atunci, cand ma gandesc la el rad cum radea Jim Carry pe patul de moarte in Man on the Moon! Nu vrei sa auzi povestea, crede-ma, dar nici nu e important, important e ce invatam noi din lectiile astea! Dar ce e scaring intr-adevar, e ca omul ala, facand rau, crede cu toata fiinta lui ca face bine! Asta m-a induiosat nespus de mult dar m-a si pus serios pe ganduri ... eh, drumul spre iad e pavat cu bune intentii, sau? :)

Fara smerenie eu cred ca nu am inteles nimic! A scris Doru atat de frumos despre asta! Mandria e pacatul care ne-a adus aici, lipsa smereniei... si cum spunea Parintele Papacioc... un om a muscat odata dintr-un mar si inca nu am rezolvat acel pacat! Dar atunci cand musti din sufletele oamenilor?

Sa ai incredere in tine, draga mea Bluemoon!
Ma gandesc la tine si iti trimit printre fulgii de nea, gandurile mele albe, de bine!

Te imbratisez tare, cu mult drag!



"Spicul plin, la toate acestea, n-a raspuns nici un cuvant..." :) :) :)

Sa-ti dea Dumnezeu puterea sa faci la fel, draga mea Bluemoon, nu-ti risipi enegia si puterea acolo unde nu e cazul. Si asta nu o spun ca un mare intelept, caci nu sunt, ci ca un prieten drag care a pierdut, la randul sau, destula energie in astfel de situatii :) Sa-ti fie Ingerul aproape!

eu nu sunt in stare

Afara ninge... si sufletul meu incet incet se ridica de la pamant, se sterge de praf si de noroi si incearca sa-si regaseasca pacea si credinta. Inca incerc sa-i dau delete zilei de sambata, dar inca nu pot. Poate ca trebuie sa am rabdare, cum spunea parintele Cleopa: rabdari, rabdari, rabdari...

Afara ninge si simt aceasta ninsoare ca pe un mare dar venit de la Dumnezeu... ma linisteste, imi aminteste mereu de copilarie si chiar daca cerul ne-ar ingropa in zapada eu tot un dar de la Dumnezeu l-as considera! Si la fel vreau sa cred cu tot ce mi se intampla. Nu vreau sa judec pe nimeni si nici nu am sa o fac... pentru ca astazi am luat decizia sa-mi port crucea cu demnitate si sa ma bucur ca mai am lacrimi in ochi si curajul de a spune: nimeni, nimeni pe lumea aceasta nu merita sa fie tratat in felul acesta! Am sa ma bucur ca indiferent cate incercari si greutati am avut, ca fiecare, nu am ales sa lovesc si sa acuz pe nimeni, mi-am vazut de lacrimile mele si am incercat, pe cat posibil, sa invat ceva din ele, atat cat ma duce pe mine capul...

Dar de aruncat vina asupra celui din fata mea, de a-l jigni si apoi de a-l lasa singur in lacrimi... de asa ceva eu nu sunt in stare...

spre stele...

Noapte buna tuturor... zbor si eu putintel la "familia" mea... :)

Lacrima si Raza

O lacrima

Desprinsa dintre genele unei palpande amintiri

Ce sta ascunsa-n fundul unui suflet

Cazu

Pe albul unei fragede petale...

O raza dete peste ea

Si-i zise:

"Simt din caldura ta ca nu esti bob de roua...

De unde vii si ce esti?"

In vreme ce se destrama in pulbere de soare,

raspunse lacrima:

"Eu sunt un strop de suflet

Si sunt

Ca picurii izvoarelor fierbinti

Vin totdeauna din adancuri- mari!"...

LUCIAN BLAGA

In aceasi oala!

Ce nebunie... invat sau incerc sa invat! Nu sunt un intelept, nu e drept ca oamenii sa ma aseze acolo sus doar pentru a arunca mai tarziu cu bulgari de noroi in mine, spunand: nu esti acolo sus! Zambesc... scriu asta ca voi sa stiti ca zambesc! Vor gasi un alt mascarici, il vor aseza din nou acolo sus si din nou vor incerca sa-l ucida cu pietre! Cata ironie... De ce scriu aceste lucruri? Pentru ca vreau sa marturisesc tuturor: nu sunt acolo sus, dragii mei, credeam ca se vede asta cu ochiul liber, si din incercarile mele si din scrierile mele si din viata pe care o duc! Sunt un om, la fel ca oricare altul, iar daca uneori incerc sa va spun ca-mi iubesc viata si ca-mi iubesc tara in aceasta clipa- mai bine m-ati numi nebuna, sau saraca cu duhul sau slaba de inger decat sa ma puneti acolo sus! Pentru ca stiu ce urmeaza de fiecare data cand ma puneti acolo sus: cu prima ocazie cand voi gresi (si voi gresi, caci, vedeti bine, sunt om) veti da in mine ca intr-un sac de box ca v-am dezamagit si v-am inselat asteptarile! Asta e deja o problema de atitudine, dragii mei, caci iarna e iarna si noaptea e noapte, iar eu am ales sa iubesc si gerul si noaptea, caci vreau sa iubesc" si flori si ochi si buze si morminte". Gata, mi-a luat o zi sa fac pace cu razboiul si aici e greseala mea, vedeti bine! Dar nu am jignit, nu am facut altceva decat sa apar cu pasiune credinta mea in mai bine, in speranta, in asumarea propriului destin si nu in aruncarea vinii asupra altora: a sistemului, a tarii sau a celor din jurul meu etc. Ei bine, "m-a cam ciuruit" forta aceea din omul vesnic nemultumit, care vede in tara si in sistem dusmanul, vezi bine! Nu mai vreau sa dau lectii nimanui, nici nu am facut-o, mi-am spus doar parerea cand persoana in cauza imi explica vehement ca nu exista nimic bun aici! Apoi basca am fost facuta "un nimeni" si nu vreau sa mai continui, oricum totul e doar din cauza mea! Eu sunt de vina ca m-a jignit, sper ca intelegeti! Si as mai enumera cateva cauze pentru care ma fac vinovata, dar ma opresc aici caci totul devine atat de absurd si de comic incat... "e vanare de vant!" Asa ca, am sa-mi asum toate aceste vini numai pentru a-i demonstra cu toata iubirea ca asta nu-l va ajuta deloc, ba din contra, si ma voi intoarce la "rateurile" mele... Dar repet, pentru a fi clar pentru toti cei care ajung aici: nu mai puneti, fratilor, oamenii acolo sus in ceruri, va rog din suflet! Suntem cu totii, aici pe pamant, si cum a spus-o dragul parinte Steinhardt, "in aceeasi oala fierbem inabusit cu totii!" Asa ca, mai bine dati cu pietre...

VA MULTUMESC ANTICIPAT!

***

Un adorator al focului mediteaza asupra realitatilor ultime ale existentei

Pentru moment poti fi foarte concentrat, cu o mare pasiune pentru situatia data. Exista o senzatie de pericol, dar si un sentiment de noi inceputuri. Valorificarea resurselor personale. Creare de magie.

A te invinge pe tine insuti. Energia Kundalini ridicandu-se. Joc cu elemente periculoase, pentru a atinge o stare superioara de existenta.

Negativ:

Supraestimare a puterii si abilitatilor personale.

***

Aud cat de furios bate vantul pe afara si asta ma sperie... In ultimii ani, de cate ori s-a intamplat ceva "esential" in viata mea legat de cineva foarte foarte foarte apropiat si iubit, am auzit vantul acesta! E incredibil! Dar numai cand era cineva foarte foarte foarte apropiat si foarte foarte foarte iubit... daca spun ca aud in vuietul vantului un ras inconfundabil si malefic ma crede cineva? Cu siguranta, cei ce ma cred stiu despre ce vorbesc. As fi vrut sa nu traiesc ziua de astazi, sa nu ma intalnesc cu ea NICIODATA! As fi vrut sa stiu sa evit acest conflict care, din nimicuri, a luat proportii incredibil de mari. As fi vrut mai ales sa nu plang! Dar din toate acestea, am inteles un singur lucru, pe care il voi spune tare si raspicat, sa ma auda toti cei "de jos" si "de sus": daca drumurile noastre chiar se despart si daca fratii mei cei care nu au inteles trebuie sa sufere atat de mult, voi alege la orice ora sa sufar alaturi de ei; si daca trebuie sa "ard" cu ei nu stiu pe unde, am sa ard alaturi de ei, pentru ca nu pot intoarce capul si nu ma pot bucura de linistea sufletului meu cata vreme fratii mei "ard" si sufera atat de mult! Si o spun cu toata sinceritatea... o spun stiind si cunoscand forta si atractia Cuvantului! Ma doare sufletul, atat de tare doare incat sunt pe cale sa cred ca durerea asta ma va rapune! Si e numai o farama din ce simte el si stiu ca nu mai poate! Si acum chiar cred cu toata fiinta ca "totul pe lumea aceasta este o desertaciune a desertaciunilor..."

As vrea sa simta cat il iubesc!

As vrea sa stie ca toate astea ar putea duce spre "oriunde" nu spre "nicaieri"...

As vrea sa fac bine, sa aduc liniste in suflete cum facea acel calugar, prin simpla lui prezenta! Dar sunt un om marunt si pricajit, asta sunt! Daca mai sunt... daca mai sunt!

interesant ce raspuns... cate sanse erau sa nimeresc aici?

14.	Zicând acestea, ea s-a întors cu fața și a văzut pe Iisus stând, dar nu știa că este Iisus.
15.	Zis-a ei Iisus: Femeie, de ce plângi? Pe cine cauți? Ea, crezând că este grădinarul, I-a zis: Doamne, dacă Tu L-ai luat, spune-mi unde L-ai pus și eu Îl voi ridica.
16.	Iisus i-a zis: Maria! Întorcându-se, aceea I-a zis evreiește: Rabuni! (adică, Învățătorule)
17.	Iisus i-a zis: Nu te atinge de Mine, căci încă nu M-am suit la Tatăl Meu. Mergi la frații Mei și le spune: Mă sui la Tatăl Meu și Tatăl vostru și la Dumnezeul Meu și Dumnezeul vostru.