ce ati prefera?

Stiu de ce sunt trista... pentru ca e poate prima data cand ii iubesc sincer pe oameni. I-as asculta ore intregi povestindu-mi despre problemele lor, i-as lua in brate si le-as spune la fiecare in parte cat sunt de buni, de frumosi, de luminosi, chiar si atunci cand cred despre ei insisi ca nu sunt asa! Dar unii dintre ei nu pot simti inca iubirea aceasta a mea, chiar daca ea e chiar aici, acum, langa ei. De ce ma intristeaza asta asa de tare? Doamne, atat de bine imi amintesc ei de mine... :)

Povestea care imi lumineaza sufletul de astazi suna asa:

"Raspunsul la rugaciunile noastre nu ne foloseste la nimic
Daca nu vine la momentul potrivit."

In India antica se punea un mare pret pe ritualurile vedice, considerate a fi atat de stiintifice incat daca inteleptii se rugau pentru ploaie, seceta nu venea niciodata. Intr-o zi, un om a inceput sa se roage, potrivit acestor rituri, zeitei prosperitatii, Lakshmi, implorand-o sa il imbogateasca.
A continuat astfel sa se roage fara nici un rezultat timp de zece ani, dupa care a realizat brusc natura iluzorie a a bogatiei si a trecut la sihastrie, refugiindu-se in muntii Himalaya.
Odata, pe cand statea in meditatie, el si-a deschis ochii si a vazut in fata lui o femeie de o mare frumusete, stralucind ca si cum ar fi fost facuta din aur.
- Cine esti si ce faci aici? a intrebat-o el.
- Sunt zeita Lakshmi, careia i-ai recitat imnuri timp de zece ani., i-a raspuns femeia. Am venit sa iti implinesc dorinta.
- O, draga mea zeita, i-a raspuns omul, intre timp am cunoscut beatitudinea in meditatie si mi-am pierdut dorinta de a fi bogat. Ai venit prea tarziu. Spune-mi, de ce ai intarziat atat de mult?
- Ca sa fiu sincera, i-a raspuns zeita, data fiind natura riturilor pe care le-ai indeplinit cu atata credinta, ai fi meritat cu varf si indesat sa fii bogat, dar in marea mea iubire pentru tine si in dorinta mea de a-ti asigura adevarata bunastare, cea interioara, am preferat sa mai astept putin.

Daca ati avea de ales, ce ati prefera:
implinirea cererii voastre,
sau gratia starii de pace,
indiferent daca o meritati sau nu?"

din "Rugaciunea broastei" de Anthony de Mello