miercuri, 5 ianuarie 2011

Evanghelia dupa Toma- partea I

Astazi am intrat intr-o librarie imensa, il cautam pe Borges. L-am gasit destul de repede. Dar nu stiu din ce cauza, am asezat cartea jos, pe raft, si am mers mai departe, ca si cand sufletul nu era impacat si multumit doar de aceasta alegere. Mi-era destul de rau, nu prea mancasem nimic, era deja seara si simteam ca mi-e prea cald dintr-o data si ca se invarte totul in jurul meu. Nu-mi doream decat sa ies afara, la aer, si totusi, ceva parca nu-mi dadea voie... Am ajuns la Rudolf Steiner, l-am luat si pe el in mana. Nu, nici asta nu era! Am ajuns la Jung, la Canetti, la Tolstoi, la Shakespeare si nimic nu simtea nevoia sa se lipeasca astazi de mana mea. Pana cand am vazut o carticica simpla, cu o coperta galbena, subtire pe care scria: 'Evanghelia dupa Toma'. M-am apropiat si am stiut ca ea ma chema!

Nu pot sa explic in cuvinte cat de aproape il simt pe acest Apostol minunat, pana acum nici nu prea intelegeam de ce am tot simtit nevoia sa ii rog pe oamenii din jur sa nu il mai numeasca necredincios, pentru ca aceasta 'numire' vine de la o traducere gresita, care, din 'Geamanul' s-a trnsformat in 'In-doitul' si de aici 'Necredinciosul'. Nu e drept ca pentru o clipa de slabiciune, acest Apostol, atat de iubit de Iisus sa fie numit 'Necredincios'.

"Numele adevarat al lui Toma era Iehuda sau Iuda; numele Toma vine din ebraicul Tauma, inseamna 'Geaman'. Numele grecesc, care i s-a adaugat, Didymos insemnand tot 'Geaman'.
Era foarte tanar cand a fost ales apostol. In reprezentarile antice era reprezentat fara barba, avand circa 20 de ani.
Traditia il caracterizeaza ca 'asemanator Domnului' (similis Christi), bun si puternic. Capacitatile miraculoase cu care era inzestrat sunt obiectul multor legende indiene.
S-a presupus ca era pescar. Stim ca se afla in barca lui Simon Petru in 'ziua pescuitului miraculos' (Ioan, 21). Dar din aceasta nu reiese obligatoriu ca era pescar. Intr-o sursa stim ca stia meseria de cioplitor in lemn si in piatra.
Era zelos in rugaciune si asceza. In lucrarea Faptele lui Toma gasim scris: 'Postea si se ruga fara incetare, manca doar paine cu sare si bea numai apa. Purta o singura imbracaminte pe vreme buna sau rea. Nu lua de la nimeni nimic si dadea totul altora. "

Apostolatul sfantului Toma are doua perioade.
In prima etapa, el a predicat in Edessa, in Armenia si-n tinuturi ale Partilor, pana in nordul Indiei.
Spre anul 50 dupa Hristos, el vine inapoi la Ierusalim, la moartea Mariei; atunci ia parte si la un conciliu apostolic.
A doua parte a apostolatului : calatoreste pe mare, in Egipt, in Nubia, Etiopia, in insula Socotra,
si in sudul Indiei unde, conform traditiei,a debarcat in Kerala. Intemeiaza comunitati crestine pe coasta Malabar. Apoi ajunge in Milapore (astazi Madras), unde sufera martiriul.

Astazi exista comunitati crestine in India, mai ales in sud, dar si in alte tinuturi din Asia, care se reclama ca provenind direct din linia apostolica tomaita. Acestia isi spun si acum "crestini tomaiti": Mar Thoma Christianikal sau Mar Thoma Nazranikal.

Multe din faptele lui Toma se pierd in legenda. Astazi legenda e confruntata cu repere istorice, cu date arheologice, si asistam la confirmari sau corectari. A ramas o lucrare intitulata "Faptele Apostolului Toma (Acta Thomae), text antic datat de unii ca fiind scris in sec. III, iar de altii in sec II. Partea intai este consacrata Minunilor lui Toma (Miracula Thomae) iar partea a doua, Patimile lui Toma (Passio Thomae) nareaza evenimentele care l-au condus spre orasul Mylapore (Madras), unde si-a continuat misiunea de evanghelizare. In anul 68 moare ca martir. Toma a fost strapuns de o lance in timp ce era in rugaciune in fata unei cruci pe care el insusi o daltuise in piatra. Acea cruce, vizibila si astazi la Madras, se numeste "crucea insangerata".

Sursele istorice afirma ca Toma este ingropat sau la Edessa sau la Madras.

Mormantul originar al lui Toma se afla in Madras, India.
Negustorul Khabin a adus osemintele lui Toma la Edessa, orasul primei sale misiuni apostolice si au fost ingropate in cimitirul Regilor.
In timpul unei cruciade, oasele apostolului au fost transportate la Chios (in anul 1144), iar de aici la Ortona, Italia (1258), unde se afla si astazi. Acolo poate fi vazut craniul lui Toma, zice o sursa. In Paris, inainte de Revolutia franceza, la biserica Sf. Denis, se afla o mana a lui Toma. O parte din bratul sau se pastreaza la Maastricht.

In India, Toma este venerat ca un sfant national, de crestini in primul rand, dar este respectat si de hinduisti. Sarbatoarea sa, in calendarul indian, este la 3 iulie. Si catolicii occidentali il sarbatoresc la 3 iulie.

Biserica ortodoxa il sarbatoreste la 6 octombrie."

(va urma)

din Vasile Andru, "Evanghelia dupa Toma" Editura Ofeu 2000

2 comentarii:

  1. si mie imi place Toma... chiar si faptul ca a avut curajul sa se intrebe, sa nu creada de la inceput mi l-a facut mai aproape inca de cand eram copil si ascultam despre el la biserica :)

    RăspundețiȘtergere
  2. ce frumos... nu stiam :) si mie mi se pare ca indoiala lui demonstreaza, de fapt,ca el nu este un naiv si prin asta intelegem mai clar ce reverberatie a avut- chiar si pentru Apostoli- Invierea. Rolul lui Toma este unul absolut minunaaat! :)

    RăspundețiȘtergere