"Evanghelie" este un cuvant grecesc insemnand "veste buna". Mesajul si lucrarea lui Hristos sunt vestea buna; vestea despre vindecare si salvare. Implinirea Legii. Este vizibil la cei patru eveanghelisti, echilibrul perfect al Invataturii lui Iisus dupa legea pamanteana si cereasca. (...) Toma insista pe parte elitista a invataturii: Iluminarea, Imperium caeleste, imparatia cerurilor. Gasim parabole ale Regatului ales. Si tema transformarii, metanoia. In ansamblu, Toma nu apare interesant de mesajul integral (vindecare plus mantuire), ci mai ales de tinta finala a actului hristic: Imperium caeleste cucerit in noi. Experienta mistica.
Ce este imparatia cerurilor? Cand vine ea? Cum intram in ea? Care-i calea? Cum este intalnirea cu Tatal ceresc? Asemenea intrebari predomina in Evanghelia dupa Toma. Ioan, in Evanghelia intocmita dupa el, surprins inclinarea lui Toma spre tema Iluminarii. Ioan noteaza ca, la Cina cea de Taina, Toma l-a intrebat pe Hristos: "Cum putem sa stim Calea intr-acolo?" Calea, in greceste se zice methoda. Se mai zice si techna, arta.
Toma vrea metoda salvarii, a eliberarii. Hristos ii spune atunci: "Eu sunt Calea, Adevarul si Viata. Prin Mine se ajunge la Tatal." (Ioan, 14) (Nu-i intamplator ca, dintre evanghelistii canonici, numai Ioan vorbeste despre Toma si-l pune in lumina.)
Metoda (calea) este: faptura, viata si cuvantul Lui.
Faptura este divinitate intrupata.
Viata este sacrul intrat in istorie.
Cuvantul este legea revelata.
Toma apare preocupat doar de evenimentul Revelatiei; dobandirea Cunoasterii supreme si experimentarea Cerului. Hristos a dat cheia acestei experiente, zicand: "Imparatia Cerului este in voi". Este una dintre cele trei propozitii care au civilizat lumea. Este propozitia care a scos omenirea din faza relatiei subiective cu cerul. Relatia omului cu cerul era intemeiata pe frica si dualitate. Cerul era receptat ca exterior omului, undeva foarte departe, undeva foarte 'sus'. Radacina fricii este dualitatea. Dumnezeu era vazut ca despartit de om, zdrobindu-l cu maretia Lui, din departari. Hristos cladeste relatia de dragoste fata de cer, cand zice: cerul este in noi, este parte din noi, ne compunem toti din materie cereasca, putem face experienta lui in clipa de fata, chiar acum!
Toma era fascinat mai ales de aceasta revelatie: "Imparatia Tatalui se intinde pe tot pamantul, dar omul nu o vede" (Rostirea 113) "Ceea ce asteptati a si venit, dar voi nu cunoasteti" (Rostirea 51)
A cunoaste pana la iluminare: "Voi veti deveni ca mine si Eu o sa fiu cu voi!" (Rostirea 108)
Circa jumatate din parabolele acestei Evanghelii descriu cifrat Imparatia. Descriu enigmatic. De ce astfel? Pentru ca intrarea in Imparatie este o tacere. Iar cuvintele obisnuite distrug tacerea, distrug sfintenia... Numai cuvintele tainice fac sa inceteze logica distructiva si instaureaza tacerea. Cuvintele enigmatice duc la stingerea cuvintelor: iar Imparatia este dincolo de cuvinte. Cuvintele enigmatice ale Mantuitorului produc Tacerea totala a cuvintelor. Mintea este, astfel, transformata. Dualitatea mintii dispare, impuritatile dispar; batranul va deveni prunc: sugestie pentru transformare, pentru metanoia.
Alte enunturi frapante paradoxale: miscarea coexista cu repaosul. Inceputul explica sfarsitul, omul contine cosmosul. Fiinta contine neantul si neantul contine fiinta. Revalatia Imparatiei survine in mintea care a depasti contrariile, a unificat totul in sinea purificat mentalul de fantasme, imagini, coduri duale.
Evangheliile sinoptice, si in primul rand cea a lui Matei, pastreaza un oarecare dualism pamant-cer, interior-exterior, om-divinitate. Ioan inlatura acest dualism, iar Toma se preocupa in exces de depasirea oricaror contrarii.
Dupa Toma, Hristos ar f vorbit si despre transformarea simbolica a femeii in barbat (vezi Rostirea 114). In aceasta imagine se citeste si un paradox initiatic: continuturile inconstientului (conotate ca fiind feminine, debordante, in plina fierbere si in facere) trebuie sa se articuleze la constiinta (conotata masculin): si survine unificarea fiintei. Dar putem citi aici si un mesaj ma simplu, mai direct: imaginea aceasta corecteaza o mentalitate eronata a vremii despre non-accesul femeii la revelatie.
din Vasile Andru, "Evanghelia dupa Toma", Editura Orfeu, 2000
(va urma)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu