adanc si rar

nici nu s-a deschis bine ochiul noului prag
ca a si inceput sa ma impunga coasta cea stramba
a trupului greu de purtat

as spune ca un anume acord
mi-a sagetat faptura intr-atat de adanc si de nefiresc
incat pana si el
cel care nu aude nu vede si nu simte
a tresarit pret de o clipa
de dincolo de amurg

nu te gandi ca tu cel care citesti acest gand
impertinent necugetat
ai putea fi el
dar mai ales nu te gandi ca nu ai putea fi
mai mult decat ce crezi despre tine insuti ca esti

cat despre mine
am sa atarn o vreme intre pamant si stele
pana voi primi in dar flautul fermecat sau macar
un inblanzitor clopotel argintat

cat despre mine
am sa cuget o vreme -
am sa INDRAZNESC
sa ma dumiresc

pana va sosi ziua cea de pe urma
a coastei strapunse de catre un zeu semizeu
muritor de rand sau sange regal

atunci voi zambi calm senin intelegator
atunci Sigurd imi va intinde mana si impreuna vom pasi
ca niste prieteni de demult pe trepte cu safire batute

atunci coasta cea stramba
se va metamorfoza
intr-o fragila stalactita de cristal
si va picura in launtrul meu - adanc si rar-
amintirea
unui nesfarsit taram

albastru
etern
tacut
si CLAR