marți, 25 mai 2010

Pacalici sau Trickster




PACALICI reprezinta un joc de masa si poate fi jucat de către două până la şase persoane odată şi conţine 33 de cărţi, dintre care 16 perechi. Aceste perechi pot fi axate în jurul costumelor populare româneşti („Căluşarul”) sau internaţionale (în asocierea bărbat-femeie) („Păcălici”), în jurul ostaşilor din aceeaşi perioadă istorică („File de istorie”), în jurul scenelor din aceeaşi poveste („Papură Vodă”) etc. A 33-a carte îl reprezintă pe Păcălici sau, după caz, Căluşarul, Elefantul, Ursul, Papură Vodă etc
Mod de joc

Cărţile se amestecă şi se împart câte 4 fiecărui jucător. Cele care rămân, se aşează într-un teanc pe masă, cu faţa în jos. Jocul porneşte de la copilul care se află în dreapta aceluia care a împărţit cărţile, în direcţia respectivă. Orice jucător care are în mână o pereche o depune pe masă şi spune „mai departe”, altfel trage o carte de jos şi, în caz că formează o pereche, o pune jos. După ce cărţile de pe masă s-au terminat, jucătorii trag la întâmplare câte o carte de la vecinul din dreapta.
Scopul acestui joc este de a completa perechile şi a termina cărţile din mână cât mai repede. În cazul în care există mai mult de doi jucători, jocul continuă până când cineva rămâne doar cu Păcăliciul în mână.
Acestuia i se dă o „pedeapsă” şi este cel care va face cărţile pentru următorul joc.
http://www.crystalinks.com/trickster.html

El mai este numit in mitologie si eroul cu o suta de fete! :)))

Nu stiu de ce nu am scris pana acum despre el, despre Pacaliciul asta care e un joc mai serios :) poate pentru ca mi-era teama sa nu fiu facuta nebuna! Cand il intalnesti pe Trickster, nu mai ai limite, nici ratiune... dar cand am aflat ca si Jung scrie despre el, m-am linistit si mi-am acceptat nebunia!

http://www.csulb.edu/~csnider/edward.lear.html

"The fool or clown is also about the ability to either laugh at the ridiculousness of life, or to cut through the social shams and reveal our hypocrisy in an acceptable way. This makes the fool or clown wise, because they can see through who we are and what people do. Their talent is to reveal such things to us.

But the clown has another aspect which is as a man usually the clown is male of sorrows. He leads us to tears as often as he leads us to laughter. This is because the clown shows us the wonderful and tragic human feelings underlying the masks we might wear in daily life. Love, life, loss, success and failure, all have their deeply human side and the clown reveals such things to us.

The negative side of the clown archetype is that knowing human drives and urges, the vulnerable underbelly of human life so well, the clown can manipulate, reveal what is hurtful or torture.

Trebuie sa scriu despre asta, pentru ca, pare-se, multa lume are nevoie de aceasta informatie.

Tricksterul asta e, poate, cea mai fascinanta oglinda a ta, pentru ca vine sa-ti arate cea mai ascunsa parte din tine pe care nici macar nu-o banuiesti a fi a ta! Povestesti cu el asa cu nu ai facut-o cu nimeni pana atunci si de-odata vine si-ti rade in fata, dand la o parte masca seriozitatii si a bunului simt si te lasa asa, dezbracat, sa te privesti in cele mai intime aspecte! Nu e amuzant deloc, eu credeam ca imi voi pierde mintile in perioada aceea! Daca nu era langa mine sora mea cea draga si toti ingerii care imi trimiteau informatii pe tava, nu stiu pe unde as fi fost astazi, zau! Nu credeam ca voi mai putea iubi vreodata dupa aceasta experienta... dar ce am invatat eu de la Tricksterul asta (pe care toti il considerau nebun) nu am mai invatat de la nimeni, din nici o carte, de nicaieri! Si poate de asta mi-e si greu sa explic, sa descriu... a inteles sufletul meu, a inteles ceea ce nu poate fi explicat in cuvinte! Ca viata asta este un joc, chiar daca unul serios, tot un joc este! Si Tricksterul asta a venit sa ma invete sa RAD ca in vremea copilariei, mai ales de mine insami cand cad cu fundul in noroi, a venit sa rupa foiltele de ceapa si sa caute miezul... pe care, surpiza, nu l-a gasit! Nici el, nici eu! Pentru ca dincolo de foitele de ceapa nu mai exista nimic, numai LINISTE, NEANT, ADANC si ceva ce mintea noastra nu poate percepe... (cam cum e finalul din Kamanita).

Am ras cu el cum nu am ras cu nimeni, am facut nebunii pe care nu as fi fost in stare sa le fac fara el, si el stia asta! L-am visat cum nu am visat pe nimeni si a doua zi el imi povestea visul meu, pe care il visase si el! E o nebunie, va spun, si ASTAZI inteleg ce a insemnat, dar nu pot povesti, cumva! Parca as fi trait atunci in alta lume, ma plimbam pe strazi ca o fantoma somnambula, eram cumva, altundeva! Si nimeni nu intelegea de ce il las pe Pacaliciul asta sa fumeze in camera in care dorm, de ce il las sa ma manipuleze in halul asta si, mai ales, de ce alerg cu el oriunde ma cheama si-l las sa se joace in halul ala cu mine? Pentru ca sufletul meu a simtit ca vrea sa treaca dincolo de limite, pana unde il duce puterea si forta! Si a trecut, a trecut... daca nu a fi trecut, eu nu as fi simtit ELIBERAREA pe care am simtit-o si inca o mai simt!

Am dat mana cu mine, cea de dincolo de prapastie si am invatat sa am incredere in partea aceea din mine, care ma speria teribil in trecut! Mi-am (sau mi-a) imblanzit nesupunerea... rebelul din mine care tanjea dupa adrenalina spirituala! Si astazi nu-mi mai este frica! Astazi stiu cine e dincolo de oglinda si stiu ca pot sa imblanzesc partea aceea din mine! Si pentru asta IL IUBESC!

Si cred ca asta a fost lectia mea (si nu spun ca e pentru fiecare la fel!) Lectia mea a fost sa invat sa-l iubesc altfel, cu iubire cereasca, nu patimeasca, si numai asa am putut sa-l inving! Am incercat sa-l iau cu mine, dar n-am avut cu cine :) Si atunci, cineva in care am mare incredere mi-a spus:

"Nu salva lumea, Maria, e prea mare pentru tine! Mai bine salveaza-te pe tine!" Si asta am facut!

Dupa aceasta intalnire, am invatat sa stau fara masca in fata oamenilor, m-am gasit pe mine insami si nu mi-a mai fost frica sa arat lumii cine sunt! Nu m-am ferit sa ma arat speriata atunci cand ma simteam asa, sau indragostita, sau dezamagita, invinsa, fericita... si pentru asta ii multumesc lui, celui care in nebunia lui nu a stiu ce a insemnat pentru mine!

Nu am sa uit niciodata serile in care ne bateam cu perinele, momentele cand gatea pentru mine, noptile in care dansam si spunea ca nimeni, niciodata nu i-a anticipat si simtit miscarile atat de exact... nu am sa uit imbratisarea de la final de FAUST cand Ingerii cantau, iar noi pe scena, ne-am gasit, intamplator, parteneri fix pentru acel final frumos! Nu am sa uit nici visele, nici ochii cei albastri atat de calzi si de reci in acelasi timp! Nu am sa uit noptile in care ne contraziceam pe tema Lupului de Stepa sau a lui Demian, nici noptile lungi pana spre dimineata cand ne uitam la Bergman si el imi povestea de Lanterna Magica! Asta a ramas din toate nebuniile lui, am reusit sa iau de la el o parte pe care nimeni din jurul nostru n-a reusit sa-o vada, caci e mult mai simplu sa pui etichete decat sa inveti ceva de la nebun! Kurosawa, Boll, Goethe, Hesse, Bergman, India... amitirile noastre! Si concluzia intalnirii am scris-o prin noiembrie, 2007:

"I was sleeping on a blue Eye
cold like a diamond
sharp like an ancestral animus hole.

with his restless iris
he guided my life everyday
watching me from inside out
floating over my bloody hunger for love
hunting for he savaged animal
I was before-
they are playing a game I don't want to play 
anymore
they are arquing among my declained peace
they were trying to steal my soul
then called me a runnerș

but I broke the circle this time
with a simple gesture I took off my weak restless heart
and leave it to mourn for a while

In my hand I watch her beeting and bleeding
and afterwords breathing
I'm not afraid now I will not see You
 anymore.

Smoth wings are growing from my shoulders
and I can find Your sky
while they are hiding like fearfull, strangers wolves

into a damaged / judging 
eye.

Din ciclul: "daca ochiul tau este bolnav, atunci tot trupul tau va fi intunecat, esti in intuneric! si daca ochiul tau te face sa cazi in pacat, scoate-l si leapada-l de la tine!"


Imi cer scuze pentru eventualele greseli, am scris-o dintr-o suflare intr-o noapte pentru ca simteam ca explodez si de atunci nu am simtit nici macar odata dorinta de a verifica daca e gresit sau nu ceva in ea! Am scris-o si am lasat-o acolo pana astazi :)

Iar tema intalnirii noastre a fost din Lupul de Stepa:

"ONLY FOR MAD PEOPLE... LIKE YOU!

That was a book for mad people... MAD= no balance, no super ego! WHAT IS NORMAL? The society says "an individ with an unified identity" The others are SCHIZOFRENIC, they take life too serious, forgetting about laugh, laughter, to laugh...

For a wolf, the world around is full of stupid things, vulgar things, but he's instinctively afraid of any kind of extreme feelings, assumed feelings. HE'S AFRAID OF THE GREAT MEETING WITH HIMSELF! He search his inner peace only through self- knowing, but he founds instead only an INFINIT EMPTY DARK HOLE! And he can't go out anymore, the only solution is suicide! Our identities are in conflict: pure evils, nobless, purity, beauty, chaos... big fight! Or maybe not, depends: our Spirit directs the dinamic of this fight, our Spirit tries to win the fight with our soul's abyss. SUPEREGO creates an armony between them, these two contraries...

THIS IS THE ROAD TO ETERNITY: to take from this life only what is important and laugh about the rest!!!

For the wolf, life begin to have charm when he meets HERMINA! She offers him THE REAL THING for which he was wainting so much time. Hermina makes him to dance, to discover simple pleasures which offers him a FREEDOM FROM HIS INTELECTUAL OBSESSIONS! HE FOUNDS THROUGH HER A PRIVILEGIATED PEACE... A RESOLT OF THE BALANCE BETWEEN BODY AND SOUL!

But this calm and peace is not terminus point of his spirit! No, He wants to get out totaly from this world, from this time, and for this HE HAS TO RENOUNCE TO EVERY EXPECTATION, TO RENOUNCE EVERY DESIRE and to enter in that eterical space full of light, of smile, without object. This space is out of this real time, of this real world! IS THE SPACE OF THE SELF- INNER WORLD!!!

In the Magic Theatre he feels like in a prison because in there he found his personality, his Ego- which he is so attached of. He enters in his personality, in this prison, exactely, FOR BEING CAPABLE TO CHANGE!"

Deci, poate fi invins numai cu armele lui proprii! :)))



P.S. Toate informatiile acestea, despre Trickster, Hesse, Lupul de Stepa si altele de genul asta au venit la mine intamplator in acea perioada! Inca o dovada clara ca Ingerii nu dorm niciciodata si ca, atunci cand cauti, gasesti, iar cand bati, ti se deschide! Si cred ca, asa cum eu am primit semneele mele clare de a ma convinge de ce trebuie sa fac sa MA ELIBEREZ, asa va gasi fiecare! Bucurati-va cand traiti astfel de momente in viata, e semn clar ca vi se da sansa sa mai treceti printr-o sita... stiu, doare, doare, doare, dar cine e eroul la final? :) Si dincolo va asteapta UN CURCUBEU MARE!!!!!!!

4 comentarii:

  1. Gura pacatosului adevar graieste... Subscriu in tot ce ai scris!!! Iti multumesc! :)

    RăspundețiȘtergere
  2. :) si eu tie, draga mea luna albastra! asa de mult ma bucur ca ne-am gasit!!! :* :* :* m-am gandit mult la tine astazi, a fost asa frumos si cald in sibiu!!! :)

    RăspundețiȘtergere
  3. ce interesant... :) bine ca ai scris asta tocmai acum!!!! :X

    bun,zilele astea m-am apucat de o carte care se numeste "Arta de a trai frumos",scrisa de un psiholog si aici despre ce crezi ca am citit? ... "Despre masti...": despre cum sa ma impac cu mine,(cum sa fiu adevaratul EU)eu fara masca in fata oamenilor...:):):))

    RăspundețiȘtergere