Un film extraordinar, care m-a pus serios pe ganduri... Unde se duce toata aceasta iubire care nu se consuma, ce se intampla cu ea? Dispare odata cu timpul sau odata cu persoana, sau ramane undeva, in univers, pentru a da putere celor care au nevoie de ea? Nu vreau sa fac nici un fel de filosofie din filmul asta, ar fi pacat sa-i sifonez tocmai eu linistea si misterul si nici nu sunt in stare la ora asta sa scot ceva din mine pe masura atmosferei acestui film!.
Intr-o lume in care totul se face contra cronometru, pe fuga, pe rapid inainte, unii oameni am nevoie de timp si asta e greu de inteles chiar pentru ei insisi. Atunci, aleg sa fuga din fata unei mari iubiri, fie pe un alt drum, care pare mult mai accesibil, fie undeva, cat mai departe de persoana iubita... Nu cred ca destinul ne pune piedici si nu lasa iubirea noastra sa se consume, cred ca noi insine suntem cei care ne punem piedici, care, fie suntem nehotarati si nu avem curaj, fie consideram ca iubirea se gaseste asa, pe langa garduri, ca merele padurete...
...un film extraordinar, care, cred eu, vorbeste despre fiecare dintre noi, caci exista vreo persoana pe acest pamant care sa nu fi trait, macar odata, aceasta poveste?- ea e puternic imprimata undeva, in inconstientul nostru colectiv!
Dar poate si dorinta omului de a pleca de pe acest pamant avand undeva, talcuit ascunsa in "maneca" spiritului, povestea de iubire neconsumata (si, deci, nepatata) a unei iubiri curate, il face sa-si doreasca sa fuga fix in clipa cand ar putea sa-si transforme visul iubirii intr-o materiala realitate- caci, dupa cum bine spunea poetul nostru drag numit Blaga: "realitatea e ruina unui basm!" Cine stie? Cine stie ce poate fi in mintea omului care IUBESTE? Yumeji theme... :)
"Lumina lumineaza-n intuneric si intunericul n-a biruit-o!"
Deci nu te cred ca ai postat asta ACUM !!!!!!!!
RăspundețiȘtergerePlang!
M-am gandit azi toata ziua la tine! Unde eeeestiii????
Si da, si eu am ramas cu aceeasi senzatie dupa film: nu iti pune nimeni piedici. TU esti singurul care decide: RAMAI SA TRAIESTI IUBIREA VIETII SAU FUGI???
RăspundețiȘtergereMai am o singura dilema reala: cel ce fuge e contient ca fuge? sau constientizeaza ce pierde?
Nu stiu nici eu pe unde sunt, undeva intre Cer si pamant :) frumoasa si interesanta intrebarea ta, draga mea luna albastra... eu nu cred ca fugim constient, dar nu pot vorbi in numele tuturor... realizez asta cand vad povestea in oginda, undeva in afara mea, abia atunci mai inteleg si eu una alta despre mine/noi... cred ca atunci cand doare foarte tare, fugim! Si dupa ce a durut odata, ne tot ferim de inca o durere atat de intensa... numai ca uneori, protejandu-ne, ratam zborul spre marea destinatie... nu stiu daca constientizam ce pierdem, nu prea cred! pumnii ni-i vom da abia in ceruri, cand Ingerul ne va arata cat de simplu ar fi fost totul, daca nu am fi mereu niste cowards, cum zicea, pe buna dreptate, si dragul de Yura (kordonskayia :)Eu tocmai noaptea trecuta am fost "vizitata" in vis de o astfel de persoana... au trecut 7 ani de caand am fugit, ba el, ba eu... nu l-am mai vazut de luni de zile si apare brusc sa-mi zica ce n-a avut curajul atunci... e din ce in ce mai haoioasa viata asta :))) mi-e dor de tine! :*
RăspundețiȘtergereha, ha, iar traim lucruri in acelasi timp!!! :)
RăspundețiȘtergeresi eu am fugit odata, cand aveam vreo 22 de ani... si abia acum mi-am dat seama!!! dupa 5 ani, Doamne! Bine ca mi-am dat seama , stiu. Si ma gandeam: sa ma duc la el, dupa 5 ani, sa-i zic ca acum am inteles? Nu ma bate oare? =)))
Nu a fost necesar, ne-am intalnit in vis, of course, si mi-a spus ca suntem penibili daca ne combinam acum, mai ales ca el a facut o varsta intre timp... =))
Ok... acum vine domnisorul asta de mi-a facut ce nu mi-a mai facut nimeni niciodata si nici nu credeam ca o sa-mi faca cineva vreodata asta mie, pac-pac, care io... ei. si vine el si face EXACT, DAR EXACT acelasi lucru pe care l-am facut eu acum 5 ani. Numai ca eu am fost mai curajoasa decat domnul de acum 5 ani( care si ala a ars-o la fel de fricos ca mine, nu te gandi tu ca, daca era barbat si matur a facut altceva inafara sa fuga) si m-am dus si i-am comunicat iubirea si toate alea, etc. Si domnisorul? ce face el ? fugeeeeeeee! si in al 12=lea ceas!!! Waaaa!!!
Ma tavalesc, ma perpelesc, ma sufoc si fac cu capu si cu inima si cu toate aleeeea! =)))
In caz ca ai inteles ceva, cum as putea eu sa traiesc de acum incolo, STIIND ASTA?
adica io, cum ar fii, ar trebui sa imi traiesc viata la fel, ca si cum nu as rata ce stiu ca pot rata??? sau cum? ei, uite asta nu inteleg eu! uite cu asta ma lupt eu de pe data de 3 septembrie, ora 19, nici o secunda inainte sau dupa! =))))
ca sa intelegi si tu de ce sunt in ultimul hal... =))))
te pup tare, tare!
:))) vai, te inteleg atat de bine, draga mea; aici e problema, ca sa zic asa, ca e vorba de doi si amandoi au liberul arbitru si fiecare face cum il duce capul. Hai sa-ti povestesc ceva frumos, din copilaria mea: ma uit eu cu ai mei la Love Story, copil fiind, si deodata o intreb pe mama: cum se poate ca o femeie din atatea femei sa iubeasca un barbat si fix aceleasi barbat sa iubeasca exact aceeasi femeie din atatea femei?" Pentru mine, copil fiind, chestia asta era o mare mare minuneee! Si mama, ce a facut ea? A inceput sa planga... si eu nu intelegeam de ce plange... :)
RăspundețiȘtergereNo, daca am intelege si astazi ce mare minune e treba asta intre doua persoane, am mai fugi noi asa, hodoronc tronc in brate la fieste cine, ratand marea iubire? Te inteleg, draga mea, atat de bine, atat de tare ma bantuie si pe mine problema asta, inca din copilarie, vezi bine :))) Si uneori nu stiu nici eu cum se poate trai cu asta... cum zicea Ibsen? CURAJUL, DACA L-AM AVEA INTOTDEAUNA...POATE CA ATUNCI VIATA AR MAI PUTEA FI TRAITA! ma gandesc la tine, draga mea luna albastra! :*
Mai, noi doua mai tre sa stam noaptea pe mess! :))) ca io oricum nu mai pot sa dorm!
RăspundețiȘtergeredeci, asta trebuie discutata. A venit si Paracelsus in Bucuresti si, ca sa vezi, si el are exact aceleasi framantari! =)))) tot de asta cu liberul arbitru ne-am izbit si noi. doar ca el s-a saturat, si-l bate gandul sa incalce regula asta. Ca i-o multumi ea mai incolo... =))))
Ca sa vezi, si eu cand eram mica aveam aceeasi dilema. Si dau eu peste cartea lui Liviu Rebreanu- "Adam si Eva". Eram prin clasa a noua, cred. Si, de atunci, la ea am ramas!!! Am avut mereu obsesia asta, a iubirii perfecte, a aluia de vine si AIA E!!! Apoi am scris eu o povestioara... pe cand nici nu stiam de asta cu sufletele pereche! Cand am recitit-o, m-am socat! De unde stiam eu atunci toate astea??? Povestioara o poti gasi aici: http://bluemoon.ablog.ro/2008-10-30/de-cand-eram-mai-mica-si-mai-desteapta-1.html
Apoi, am aflat lucrul care m-a zdruncinat definitiv: CA ITI POTI INTALNI SUFLETUL PERECHE SI SA NU-L RECUNOSTI!!!
Ala a fost un alt moment in care m-am intrebat cum mai pot eu sa traiesc dupa ce stiu asta? Mai ales ca in povestioara scrisa de mine era vorba despre... asta!!! Asa ca, am dedus ca povestioara era un avertisment al sufletului meu de " Ai mare grija! ".
Buuuun, ma despart, etc. si il cunosc pe baiatu asta... care... ai citit poate pe blog ce vise, ce semne, ce senzatii am avut in legatura cu el... Acuma, nu zic neaparat ca EL E! Dar, dupa toate cate au fost, ma macina nespus intrebarea: DAR DACA EL E?
Urmeaza intalnirea cu urmatorul videoclip:
http://www.youtube.com/watch?v=g13K3HS9pbs
Maaaai, am avut un soc teribil cand am vazut ca el coboara dupa ea! Intelegi? Mintea mea era setata pe "il intalnesti pe ALA , dar treceti unul pe langa altul", dar doar atunci mi-am dat seama ca eu aveam acest program in inconstient. Doar cand m-am socat ca aia doi chiar sunt impreuna...
Stai, ca nu am terminat aici. =)))
Dupa un timp, fac cunostinta cu o gagica misto, din vb in vb in fac astrograma, tipa era la ultima incarnare. O tipa super tare! Si din vb in vb, ajungem la asta cu sufletele pereche, la povestioara mea, la socul cu videoclipul si la domnisor, evident!
Si zice ea: pai trebuie sa rescrii povestea, ce nu intelegi?
What? zic eu. Pai da, zice ea, te-ai nascut cu programul "ne intalnim, dar nu putem fi impreuna". Rescrie povestea si asa schimbi programul. Te miri ca nu sunteti impreuna cand tu ai programul asta????
Si atat a fost intalnirea mea cu tanti asta: o noapte... Nici nu e din bucuresti...ne-am intalnit "intamplator", sti tu... ;)
Asa ca am rescris povestea:
http://bluemoon.ablog.ro/2010-05-20/o-fituica.html
Ti-am spus toate astea detaliat, pentru ca vad ca ai si tu aceleasi dileme si probleme. Si stii povestioara ca in Rai oamenii se hranesc unii pe altii... Poate cine stie? Poate impreuna putem deslusi ceea ce singure e mai greu... Poate iti foloseste experienta mea...Poate iti pica vrei fisa... Poate nu... Poate citeste cineva care are nevoie... Mai stii? :)
ah, chiar ca am nevoie de asta... :) da, trebuie neaparat sa vorbim pe mess, cat mai curand! eu la 19 ma intalnesc cu un prieten care are fix aceeasi problema :))) (cu liberul arbitru) hahahaha (vai, acuma chiar mor de ras, cate oglinzi in jurul meu!!!) dar intru cand ajung(sper ca nu stau toata noaptea :)) deci asa cu dragul de Paracelsus! suntem ditamai gasca, avem un egregor pe masura :))) na, o scimbare e chiar bine venita! o sa incep sa-mi schimb si eu poeziile si povestirile, feng shui-ul, rolurile, gandurile, draperiile si machiaju' :)hai ca ne auzim, cat mai curand! iti tin pumnii, sa-se-ntample neintamplata :*
RăspundețiȘtergereda un bip pe tel cand intrii daca nu sunt. :)
RăspundețiȘtergerenu stiu de ce, dar de cand mi-ai scris ce mi-ai scris, parca mi s-a deschis sufletul. vorbesc foarte serios. eram tot obosita, parca chiar infranta, vlaguita si nu stiam ce sa fac, unde e problema... si acum, zdrang! parca mi-au crescut 11 perechi de aripi... chiar cred in povestioara aia cu oamenii din Rai! Doamne Ajuta, caci, unde dragoste nu e, nimic nu e! si cand zic dragoste, zic DRAGOSTE!!! :)))
RăspundețiȘtergere