Aud tot mai des celebra propozitia in care am crezut si eu o vreme:
"nu trebuie nimic!".
Si nu stiu de ce, dar sufletul meu, dupa ce a trecut prin anumite trairi, se intreaba tot mai des in ultimul timp:
"dar daca trebuie totul?!"
Astazi am vazut pe cer Floarea vietii...
Si, cu lacrimi in ochi, m-am intrebat iar:
"dar daca trebuie totul?!"
Sper ca nu va veti poticni de limitele anumitor cuvinte si veti incerca sa deslusiti trairea din spatele lor... :) Mi-e foarte dor de Sambata... Si de Izvor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu