L-am rugat pe Dumnezeu
sa-mi dea putere
dar El m-a facut slab
ca eu sa invat simplitatea si smerenia
L-am rugat pe Dumnezeu, sa ma ajute
sa fac fapte mari
dar El m-a micsorat
ptr ca eu sa fac fapte bune
L-am rugat pe Dumnezeu sa-mi dea bogatie
ca sa fiu fericit
dar El m-a facut sarac
ca eu sa fiu intelept
L-am rugat sa-mi dea toate lucrurile
ca sa pot gusta viata
dar El mi-a dat viata
ca eu sa pot gusta toate lucrurile
nu am primit nimic
din tot ce am cerut
dar am primit tot
ce a fost mai bun pentru mine
impotriva dorintelor mele
au fost ascultate rugaciunile mele
sunt printre oameni
un om binecuvantat.
Sf Ioan Gura de Aur
superb.
RăspundețiȘtergereMda, acum imi dau eu mai bine seama de ce am avut niste ezitari re. acest sf. Ioan Gura de Aur, la fel ca si Arhiepicoscopul Atticus al Constantinopolelui, (desi la dansul cred ca era si motivat politic mai mult decat la mine):
RăspundețiȘtergerea) de unde pana unde face saracia intelept pe cineva, plus, mai rau,
b) de cand a devenit D-zeu cel de obicei etic expert, deci prudent in actiune, (cf. regulilor Protectiei Muncii pentru altruisti descrise de mine intr-un comentariu super-lung anterior), si totodata blajin-calm ca temperament, si intotdeauna, mai ales, egal-neutru-impartial in perspectiva lui fata de diversii oameni, un angajat de tip "first responder", (ajutor de oameni de linia 1, ca politistii, sau pompierii, de exemplu), ca sa mai si raspunda in mod oarecum sadic-parintesc, chiar daca e cu intentii educative bune, fata de tine personal ?
Disclaimer:
RăspundețiȘtergere1. habar nu am despre temperamentul adevarat al lui D-zeu, deoarece nici nu l-am vazut, dar mai ales nu stiu daca are temperament, insa m-am luat si eu dupa faptul ca in general multi oameni ii zic "bunul D-zeu", sau exclama uneori "good God !"
2. daca e sa aiba D-zeu o slujba, ceea ce nu sunt sigur, ca nu i-am dat background check prea amanuntit, eu am impresia ca e mai curand de tip "echipa de judecatori de Curte Suprema", care are o lista lunga de jalbe/cazuri de rezolvat la modul mai mult principial si de precedent, plus eventual "imaginator de legi Constitutionale", (pe care urmeaza sa le puna in aplicare mama Natura);
3. cand ziceam "tine personal" mai sus vorbeam, (probabil ca un adevarat nebun), cu sf. Gura de Aur, nu cu tine, stapana blogului.
Corectie/clarificare: "la modul mai mult principial si de stabilire de precedent, nu asa, beneficial individual la fiecare Homo Sapiens sapiens care-i vine cu jalba-n protap la usa", (ca altfel, ma gandesc, ca ar face, probabil, saracul, PTSD de atat stres la serviciu etern, sau chiar in cel mai bun caz ar deveni "burned out")
RăspundețiȘtergereasa este, Bogdan! :)
RăspundețiȘtergeredaca citesti Bardo Thodol sau orice carte despre 'trecerea spre dincolo' ai sa intelegi de ce saracia te face mai intelept. :)
RăspundețiȘtergereAm citit pe wikipedia despre BT si despre experientele senzoriale descrise de el care pot uneori aparea in cazul unor indivizi care sunt aproape de moarte, dar chiar ca nu inteleg ce are asta cu saracia care te face mai intelept, dupa parerea sf. Ioan Gura de Aur. E ceva metaforic ? (Restul poeziei lui citate de tine mi se pare destul de concreta, asa ca de ce sa se fi exprimat despre saracie in mod metaforic ?)
RăspundețiȘtergereAcum ca m-ai facut curios am citit si despre Ioan Gura de Aur pe wikipedia, si e descris destul de clar ca din punct de vedere politic el tinea, in mod populist si totodata si popular, partea saracilor si vulnerabililor din societatea aceea unde oamenii chiar mureau de foame, plus ca era un oarecare grad de dezordine sociala, ca tot incercau sa dea statuia imparatului respectiv jos. Deci eu cred ca si in aceasta poezie, sf. Ioan Gura de Aur a vorbit, in caracter, educativ-politic, destul de concret, si nu metaforic. Adevarul e ca daca vorbea mai metaforic poate ca nici nu ar fi fost considerat asa de "periculos" de aia care nu puteau sa-l sufere la vremea aia. El vorbea oamenilor simpli si celor vulnerabili cu talent carismitic despre ce-i durea pe ei, plus ca era indeajuns de intelept sa NU-I incite la acte violente, ca altfel stia si el ce ar fi putut sa pateasca pe vremea aia acolo, si nu avea nici un interes sa moara prea curand. Deci cred ca acest sfant a fost un sfant destul de rational in activitatile sale, si a stiut ce voia si s-a exprimat in mod competent politic la vremea aia, cf. intereselor pe care le sustinea el. Efectiv NU mi se pare DE LOC un tip de om care sa vorbeasca in metafore. A fost, dupa parerea mea, un politician crestin talentat oratoric si destul de competent in activitatile sale, si, dupa parerea mea, per general etic in activitatile sale politice de atunci, in special in vederea incercarii de a aduce o oarecare schimbare fara a cauza prea mare dezordine publica. Desigur, antisemitismul nu ii poate fi trecut cu vederea. Cine stie...trebuia sa gaseasca si el un "scape goat" mai putin periculos decat sa ii atace in direct pe mai marii zilei...si ca de obicei, evreii erau mai la-ndemana sa devina "scape goats", ca deseori in istorie in multe locuri.
RăspundețiȘtergerepai daca citesti BT vei vedea ca toti monstrii cu care ne intalnim dincolo nu sunt decat infatisari ale patimilor noastre. Daca renuntam in plan material la diverse vicii cand vom trece dincolo ne va fi mult mai usor, gandeste-te cum e sa simti senzatia de sete si foame dar sa nu mai ai gura si stomac :). Saracia te obliga sa strangi cureaua, sa nu te atasezi prea mult nici de mancare, nici de alte bunuri materiale dupa care vei tanji de dincolo, daca nu inveti de pe acum sa te rupi de ele :)
RăspundețiȘtergereDar cine ti-a zis tie ca sunt monstri dincolo de moarte ? Eu n-am auzit asa ceva de la nimeni, nici macar de la cei ce cred in Iad...acolo sunt draci obisnuiti din aia ca Al Pacino in Devil's Advocate, sau altii descrisi in literatura din cand in cand. Aia nu sunt monstri adevarati, sunt doar niste actori ce joaca rol profesional de educatori politici, iti dai seama imediat ca sunt niste amatori, nu sunt autentici, si poti, dupa parerea mea, sa te relaxezi la un moment dat, intelegand asta, chiar daca esti si crestin. (Desigur e cam neplacut sa fii reeducat politic pt. eternitate, si, daca chiar ai pacatuit rau, o sa dai si peste actori de mana a 2-a din aia de provincie, deci parerea mea este totusi sa fii cat de cuminte poti si daca esti crestin si crezi in Iad, ca macar, daca pacatuiesti asa mai un pic, sa ai sansa sa vezi spectacole de calitate de nivel de Broadway sau ce teatru/film iti place tie, drept pedeapsa eterna si sa-ti fie mai usor tolerabil asa.)
RăspundețiȘtergereIar ailalti cu experientele senzoriale, toti zic, daca supravietuiesc, ca au vazut o lumina, iar daca mor nu mai zic nimic niciodata, dar de monstri nu am auzit pe nicaieri.
Cerberul din Hades e doar portar de tip angajat de securitate de firma privata in fata unui night-club aglomerat, nu face nici el parte, dupa parerea mea, din monstri, chiar daca e cam fioros si trebuie sa-i dai niste bani sa te lase sa intri si tu in night club daca n-ai altfel de pile la proprietarul de bar.
Cine moare insa de mana sa DEVINE un monstru pentru mama lui si tata lui si, chiar daca aia s-au purtat cu el ca niste monstri cat era in viata, TOT face rau, daca se sinucide la fratii lui mai mici, care CHIAR ca n-au nici o vina, sau daca nici aia nu exista, face rau la toti copiii din lume, care trebuie protejati ca sunt mai mici si mai vulnerabili.
RăspundețiȘtergereDe aia s-a determinat mai tarziu ca sinuciderea este un act atat IMORAL, adica NEETIC, (ca nu tine cont de soarta celor mici si slabi ramasi in urma), cat si ILEGAL (cf. Art. 29 al Declaratiei Drepturilor Omului si Codului Nuremberg).
iarta-ma, Rudolph, mea culpa, am uitat niste ghilimele de importanta majora: "monstrii" vroiam sa zic. Adica, vei recunoaste in aceste aparitii propriile tale ganduri daca vei fi TREAZ! Daca ai reusit deja un autocontrol total al gandurilor tale, al faptelor etc te felicit de pe acum. Eu, in afara Sfintilor Parinti si a celor despre care stim ca s-au TREZIT- nu prea cunosc :)
RăspundețiȘtergereDaca somnul ne obisnuieste cu moartea, atunci nu pot decat sa zambesc gandind cati dintre noi avem din cand in cand cate un cosmar inspaimantator. Si nu ma pot abtine sa nu ma intreb: ne amintim cumva- in vis si in somn, ca cel care fuge dupa noi sa ne omoare e doar propriul gand? :)))
Ma apuca putin rasul gandind ca acesti 'monstrii'- numite in BT 'divinitati iritate', sunt impulsiunile psihice ale creierului, pe cand divinitatile calme sunt impulsurile provenite din inima. Asa ca, mai bine citim poezia aceasta cu inima. Ce zici? :)
P.S. (mi-am permis sa-i numesc 'monstrii', cu toate ca in BT sunt numiti 'divinitati bautoare de sange'... :)
RăspundețiȘtergereEu nu stiu ce inseamna sa citesti cu inima. Adica inteleg sa citesti ceva sau sa contemplezi un obiect de arta si apoi sa simti niste emotii, posibil chiar si senzatii fizice, unele chiar din zona inimii, (desi nu numai acolo), de multe ori cu adevarat placute, sau uneori posibil si neplacute, daca e cumva arta, (inclusiv literatura), de genul horror. De aceea chiar mi-as dori sa clarifici, daca poti, ce inseamna sa citesti "cu inima", (pe intelesul meu mediu general, adica in cuvinte preferabil descriitoare de notiuni concrete mai degraba decat abstracte, si, in mod ideal si etic, (dupa parerea mea), deoarece este o conversatie in public intotdeauna de potential interes educativ, sau chiar si numai de nivel de curiozitate, si pt. o audienta mai larga, la un nivel de max. cls. a 6-a).
RăspundețiȘtergereEi, nici eu sunt o experta, cred ca se poate vedea asta cu ochiul liber... dar se spune ca e de-ajuns sa incerci si la un moment dat intervine 'ajutorul' de Sus, daca nu renunti.
RăspundețiȘtergereCum sa explici revelatia iubirii? :) Revelatia e individuala :)
Mi-e greu sa definesc 'cu inima', iti dai seama cat de exacte sunt cuvintele, caci nu contin toata incarcatura semnificatiei. Nu am cum sa fac o teorie a acestei mari taine. Dar in primul si in primul rand, cred ca pentru inceput trebuie sa faci liniste in tine... :)
Eu cred ca inteleg cat de cat notiunea de iubire, din cate am citit si am simtit eu din experientele de viata, insa nu am inteles cum sa citesti un text cu iubirea folosita ca METODA (de citit si posibil si de interpretat textul). Adica ce sa iubesti ? Textul ? Ideea din text ? Autorul ? Pe tine insuti in timp ce citesti ? Mie mi se pare o desconsiderare a iubirii daca o folosesti pentru texte si nu pentru oameni reali din carne si oase. Inteleg ca anumite texte pot fi citite si interpretate cu SIMPATIE fata de actuol cititului, fata de ideile din text, fata de ideea de carte in sine, fata de stilul autorului, etc. Dar sa zica ca vrei sa CITESTI CU IUBIRE, asta mie mie se pare ceva cu totul si cu totul aiurea.
RăspundețiȘtergerePoate ca am inteles eu gresit, dar mi s-a parut ca tu ai scris expresia "citit cu inima", si eu te-am intrebat ce inseamna asta, si pe urma tu ai pomenit de iubire, echivaland probabil inima cu iubirea, care mie NU mi se pare o echivalare aiurea, (desi mi se pare cam partiala, sau cel putin imprecisa). Si de aia pe urma mi s-a iscat intrebarea cum adica "sa citesti cu inima" ?= cum adica "sa citesti cu iubire" ?
Dar poate ca nu asta e echivalenta pe care o aveai in minte.
(Am inclus in citit si interpretatul textului respectiv, atat pt. tine cat, posibil, si pt. altii.)
P.S. Sa stii ca nu sunt "suparat", sau ca incerc sa demonstrez ceva anume, sau sa arat ca nu ai dreptate si eu am, sau invers, etc., adica nu discut cu tine in contradictoriu aici, doar de dragul conversatiei. Eu chiar doresc sa inteleg acest punct de vedere.
RăspundețiȘtergereSi doresc sa inteleg acest punct de vedere TOCMAI pt. ca am pierdut destul timp citind despre cine mai era si Ioan Gura de Aur, deoarece eu pe sfinti nu-i stiu de loc, si nu am vrut sa comentez ceva aiurea-n tramvai la un text de un autor recunoscut publicat pana nu-i dau macar un background check superficial autorului respectiv, iar pe o Biblie nu cred ca am pus mana mai mult de vreo 4 poate maximum 6 ori in viata mea, (desi prima oara a fost chiar in circumstante destul de palpitante, inainte de 1989, si imi vine chiar sa zambesc acum amintindu-mi de asta, si desi recent, marturisesc, am si furat cateva biblii care erau nepazite de nimeni, si mi-au placut cum aratau, plus simteam nevoia de thrill-ul pe care-l capat cand fur carti in general, desi incerc sa nu o fac prea des, si nu o facusem mai demult, dar acum, de cand am furat bibliile alea, am recazut in pacat/obisnuinta/narav/addictie si am mai furat si alte carti, dar totusi, sper in curand sa reusesc sa o raresc iar, ca stiu ca e o addictie destul de puternica, si probabil va trebui sa incep si un program de tip 12 pasi ca sa imi sustin abstinenta pe viitor pe termen cat mai indelungat, plus sa am grija cu ce alta addictie mi-o inlocuiesc pe asta, ca sa nu fie cumva mai periculoasa, etc.)
RăspundețiȘtergerea, nu, nu am asociat 'a citi cu inima' cu iubirea, incercam doar sa dau un exemplu, dar recunosc, eu nu m-am exprimat destul de coerent ... adica, cum sa explici o revelatie, fie ea legata de iubire, de libertate sau intelegerea planului material/ spiritual etc?
RăspundețiȘtergereA citi cu inima e la fel cu 'a asculta cu ochii' sau 'a privi cu urechile' :) Ma gandeam mai demult la acest exercitiu si doar de asta iti spun ce iti spun. Stai linitit, nu am simtit nicio clipa ca esti suparat sau ca incerci sa demonstrezi ceva. :) Dar vezi tu, daca citesti cu atentie acest blog, eu recunosc de o buna bucata de vreme ca ma descurc destul de greutz cu 'a explica in cuvinte' :), poate si din aceasta cauza am hotarat sa invat sa o fac mai bine aici. Sunt experta la taceri, trairi interioare, vise, etc dar cand ma pui sa explic, mai ales astfel de cuvinte care mie pur si simplu imi umplu fiinta cu speranta, lumina, rabdare, intelegere, imi vine greu sa explic. E o alchimie, intocmai ca atunci cand iubesti si poate doar de asta am dat fix exemplul cu iubirea... Daca tot ai furat Bibliile alea, macar pune mana si mai citeste :))
Multumesc pentru raspunsul cat se poate de inteligibil, si mai ales clarificator, deci chiar terapeutic pentru anxietatile mele personale de moment, deoarece am citit ca acest proces de clarificare de situatie este chiar util pentru diminuarea unor diverse anxietati, (si am mai citit la modul general informativ ca uneori, daca cineva este constiincios sau motivat, chiar folosirea cuvintelor pentru numirea sau descrierea unor emotii inca vagi, ajuta poate la diminuarea acelor anumite emotii, mai ales daca sunt de tip neplacut si se doreste diminuarea lor, cum ar fi anxietatea, in unele cazuri chiar tristetea, si, dupa parerea mea, cuvintele trebuie intelese cat mai bine astfel incat sa le poti folosi in mod cat mai eficient pentru aceste feluri de scopuri terapeutice...prin urmare, mi-am zis ca acest lucru poate fi aplicabil si la interpretarea cat mai etic-competenta si a unor anumite texte religioase, ba chiar poate, prin extrapolare posibil incorecta, si texte artistice de tip litarar, si, chiar mai incolo, chiar si a unor obiecte de arta plastica...ca eu personal, fiind total afon, arta muzicii, de obicei, nu imi straneste emotii prea profunde, decat daca e poate insotita de imagini miscatoare, in filme, si chiar ca mi-ar fi greu sa incerc sa interpretez in mod critic, desigur de nivel total amator si de tip care sa-mi faca mie placere, opere de arta muzicala.)
RăspundețiȘtergereP.S. Vezi cum imi folosesc eu defensele alea, (mecanismele alea de aparare descrise si ierarhizate de "printul" Vaillant), ca sa fug de anxietatea produsa de sentimentul de vina pe care l-am avut...(ca deja s-a dus, in cazul meu personal, fara prea mari scrupule de tip etic cand e vorba de addictiile mele personale !)...in legatura cu activitatea mea de nivel cleptomaniacal de a fura carti ?
RăspundețiȘtergereAm folosit atat deplasarea/displacement de la subiectul principal, (activitatea ilegala de FURT !), mi-a incasunat si pe literatura de tip religios (ca tot dadeam vina pe Biblii ca, recent, "doar" ele m-au impins in pacatul de a RECIDIVA ulterior repetitiv !), iar pe urma, in legatura cu textul literar religios, iar am deplasat subiectul (ca sa evit emotia neplacuta de remuscare !), catre CRITICA literara de texte de tip religios si toti posibilii lor autori, (in loc sa ma concentrez asupra AUTOCRITICII !), am trecut apoi, in legatura cu aceasta activitate de EVAZIUNE/FUGA de raspundere/politie, la arma/defensa numita rationalizare, ba chiar si proiectie (ca m-am enervat tocmai pe sf. Ioan Gura de Aur, ca doar el imi aparuse in cale in acest moment, (cu COMPLICITATEA ta, te anunt, bagandu-te si pe tine la apa !), ulterior si chiar poate intelectualizare divagativa de nivel de VAL de CEATA, in legatura cu domeniul artistic, cu care nu am nici in clin nici in maneca si mai era si off-topic !
Si toate astea de fapt ca sa imi gasesc scuze fata de ofiterul meu de parola/probatie, ca sa-i explic de ce nu trebuie sa ma bage din nou la PARNAIE pt. incalcarea sentintei judecatoresti, care, printre altele, mentiona ca trebuie sa ma duc la un program de tip 12 pasi/12 step posibil util si cleptomaniacilor, nu numai gamblerilor, sau narcomanilor, sau alcoolicilor, insa de la care eu AM CHIULIT, manat de dorinta mea de a capata inca un hit de dopamina cu consecinte de emotie extrem de placuta de nivel de maxima satisfactie personala, uneori posibil chiar fericire de nivel extaz, care e de fapt motivatia mea de baza de addict, plus in cazul meu particular si de om cu ADHD, care imi faciliteaza chiar TRAFICUL pe autostrada de la statiile de autobuz ale placerii si a zonelor impulsurilor catre zonele de posibile bariere puse de Politia Corticala...in creierul meu personal !
http://www.youtube.com/watch?v=hq--eJKfwhs&feature=relmfu
P.P.S. Nu mai intru in subiectul de fetish de nivel pervers fata de obiectele numite carti, deoarece nu numai ca-mi e lene, dar este posibil chiar nerecomandabil de facut pe un blog in general cuminte dedicat diverselor activitati spirituale, plus pt. ca tu chiar NU ai mare vina in legatura cu activitatile de complicitate decat poate la nivelul general in care functioneaza blogerii care vor sa comunice unii cu altii in public in cadrul unor relatii de tip exhibitionist/voyeur, care pot atinge, in anumite cazuri, chiar niveluri de jocuri de tip sado-masochist !
RăspundețiȘtergereDesigur ca GLUMESC, si chiar mi-ar parea rau sa dau cumva impresia ca as fi un cinic, deoarece chiar nu sunt. Viciul meu principal, in afara de addictii, este probabil indolenta...mai ales cea intelectuala, deoarece eu, cam de mult, cam de cand am scapat de anii de scolarizare obligatorie, in loc sa citesc lucruri serioase si reputabile, prefer sa ma informez de pe wikipedia si YouTube, nu mai zic ca desi inca mai fur sau chiar cumpar cate o carte, o fac doar in mod compulsiv pt. a-mi satisface fetish-ul, dar de citit carti nu mai citesc cam de mult !
Wikipedia in limba engleza ESTE totusi o sursa potential educativa utila pentru publicul cititor curios/interesat de a invata despre diverse subiecte, credibila, fara deosebit bias politic semnificativ, poate doar cu un anumit bias cultural, dar totusi tinut destul de bine in frau, si destul de amanuntit dezvoltata.
RăspundețiȘtergereAoleu, nu mi-a aparut P.S.-ul, drept care P.P.S.-ul apare total ca nuca-n perete si posibil si ofensator ! Sorry...era vorba despre un P.S. de tip Autocritica personala de a arata care sunt defensele/armele de aparare ale mele personale, destul de primitive, (cf. ierarhizarii "printului" Vaillant), fata de sentimentul de anxietate in legatura cu sentimentul neplacut de vina fata de activitatea mea ilegala de nivel cleptomaniacal de a fura carti, in care dadeam vina pe toata lumea posibila, (inclusiv pe tine pe care te numeam complice deoarece mi-l scosesesi intamplator in cale pe sf. Ioan Gura de Aur), doar doar nu m-o aresta pe drept ofiterul meu de probatie deoarece chiulisem de la sedintele de tip 12 pasi/12 steps, (posibil utile si la cleptomani, nu numai la diversii addicti de tip gambleri, narcomani, si alcoolici), recomandate mie prin sentinta judecatoreasca !
RăspundețiȘtergereAratam in principal cum folosisem deplasarea (de la subiectul principal), proiectia (pe Sf. Ioan in aceast caz), rationalizarea, si chiar intelectualizarea, plus ca recunosteam ca o faceam oarecum si constientizat, deci posibil folosibil chiar in mod manipulativ-voit/intentional, ca un adevarat om cu comportament antisocial, (care NU inseamna timid sau mizantrop, ci chiar concret criminal !).
De aia, desigur, cleptomanii NU pot fi "scuzati" de activitatile lor ilegale doar pt. ca "sufera" de un fel de maladie clasificata in niste nomenclatoare de boli, ci raspunsul potrivit este cel politienesc-judecatoresc, iar motivatia lor pentru tratamentul posibil util de tip 12 pasi trebuie intarita prin sentinta judecatoreasca si monitorizare de catre ofiterul de probatie profesionist.
:)))))))))
RăspundețiȘtergerevezi ce faci cu tristetea aia, nu o lasa prea mult sa-si faca de cap :) Ai grija de tine.
Ah, daca imi aprea PS-ul ala original, acolo si scriam cat de clar sa nu se nelinisteasca nimeni din cauza mea, ca la mine era mai mult vorba despre anxietate fugara intermitenta mai mult decat de tristete. Despre folosirea terapeutica a cuvintelor pentru a incerca de a diminua tristetea, (care e mai complicat de adresat, deoarece e de mai multe feluri, decat anxietatea, care e mereu aceeasi, prin definitie, desi desigur se poate manifesta exterior in diverse feluri), scriam asa mai mult la modul general informativ.
RăspundețiȘtergerehai mai ca nu e o ingrijorare, e doar un gand bun si un zambet mare :)
RăspundețiȘtergereApreciez si zambetul si gandul !
RăspundețiȘtergere