sâmbătă, 1 decembrie 2012

se leaga totul!


Desi m-am trezit cu sentimentul clar ca trebuie sa-mi iau o umbrela si un pullover mai gros, nu am ascultat de acest sentiment. Am privit cerul Sibiului si mi-am spus ca soarele sigur va iesi si va zambi peste capetele noastre mirate. La Alba Iulia nu a iesit soarele pe cer, dar a aparut un soare mic, dar puternic- in inima.

Privind in zare, cu cateva minute inainte sa intram in Alba-Iulia spre peisajul cetos si salbatic de frumos, am vazut pe cer un fel de nor mai... altfel. Am uitat sa va spun ca eu nu sunt numai 'nebuna' aia care viseaza chestii, mai sunt si 'nebuna' aia care de mica vede tot felul de forme si semne pe cer. Am scris o compunere despre asta in clasa a doua, am luat chiar nota 10. Pesemne se mai facea scoala pe atunci ... :) 

Asadar, revenind: Stiti ce forma avea norul acela?! Nu o sa ghiciti... da, el era: dragonul cu cap de lup si corp de sarpe. Am vrut sa-i fac o poza, dar apoi, intuind ca isi sterge conturul- voit- am renuntat la acest gand. Si am zambit... larg... Si m-am gandit la ce vrea el sa-mi spuna... Si m-am gandit ca nimic nu e vreodata intamplator... nici o imagine, nici un sentiment, nici o intalnire, niciun gand, nicio poveste... naroada sau buna. Si m-am gandit la ce mi s-a spus la un moment dat intr-un vis: se leaga totul!

Nu e acesta, oare, chiar subtilul mod prin care suntem indrumati sa vedem ce vedem, sa intelegem ce vedem si sa pastram comoara acolo unde nimeni nu o poate judeca sau ponegri cu ratiuni  pedante si inguste?  Oare va puteti imagina cum arata aburul acela serpuitor si alb, ( ca nici nu pot sa-l numesc nor) prin ceata si vant, printre nori si umbre? Stiati ca rolul sau era acela de a chema la lupta strabunii? Adica da, strabunii nostri mergeau la lupta cu strabunii lor. Adica da, noi, la randul nostru, mergem la lupta cu strabunii. Daca am inteles ca nu avem cum sa-i ingnoram. Daca am invatat sa-i ascutam. 

Le-am aratat si celor din masina ceea ce vad, desi dragonul-lup parea ca vrea sa se retraga discret intr-o alta lume...

Atat! Nu pot sa scriu mai mult despre asta.
A fost, cu adevarat, o zi deosebita! 
Si iar zic: "cine are urechi de auzit, sa auda!"

"Lasati aurul in munti
Ca-i sade bine asa...
Muzica de rezistenta
Ascultati la Alba-Iulia!"

" Astăzi Alba-Iulia a fost a noastră. În întregime a noastră, cu onor primarul cianurist şi consilierii locali nemaiştiind pe unde să fugă, cu televiziunile oprindu-şi transmisiile în direct, cu sute de oameni primind pliante cu informaţii şi salutând acest nou mod 'protestatar' de a petrece Ziua Naţională." :))) Exact asa a fost!!! :)))

Dragii mei... traim niste vremuri... ... ...

Ascultati Radio Vocea Sufletului

Un comentariu: