luni, 17 decembrie 2012

taina care trebuie "dezvaluita"

"Intr-o lume mai presus de orice  masculina, in care totul este pus sub semnul patriarhatului, barbatul, inarmat cu ratiunea sa, rationalizeaza fiinta si existenta, isi pierde legaturile cosmice cu cerul, cu natura si, de asemenea, cu femeia ca taina complementara propriei sale fiinte. Eliminand tot irationalul care nu-i este pe plac, alunecand sub abstractiuni, barbatul vede inchizandu-se inaintea lui dimensiunea adancului. Din instinct de autoaparare, barbatul inlantuie femeia, ca pe o putere malefica, ca pe o amenintare permanenta pentru libertatea lui. (...) Barbatul o poseda asa cum isi poseda pamanturile, cu atat mai mult cu cat femeia simbolizeaza pamantul, elementul teluric, daca nu lunar, iluzoriu. Principiul solar, claritatea, apartin barbatului. Fiziologia femeii, insasi feminitatea ei, darurile si harismele ei, sunt transformate de barbat in blesteme." 

" Femeia are felul ei specific de a fi, modul ei propriu de existenta, darul de a-si urzi intreaga fiinta din legatura ei cu totul aparte atat cu Dumnezeu cat si cu ceilalti si cu sine insasi. 
De-a lungul intregii istorii, mediul social este cel care a format sau a deformat tipurile femininului. Cu toate acestea, femeia isi salveaza mereu, in adancul adancului ei, taina fiintei si a harismelor sale pe care Sfantul Pavel le desemneaza prin simbolul "valului". Aceasta este taina care trebuie "dezvaluita", "descifrata" pentru a intelege destinul "conjugal" al femeii, in stransa legatura cu cel al barbatului. Chiar relatarea biblica a "crearii" Evei (care este mai mult o nastere, caci Eva se desprinde, iese din Adam) se ridica la nivelul de arhetip original al consubstantialitatii principiilor complementare. Masculinul si femininul formeaza monada umana arhetipala: Adam- Eva. Caderea protoparintilor este cea care a impartit-o in masculinitati rele si feminitati rele: cupluri facute din doua individualitati polarizate, obiectivate, separate, situate exterior una fata de cealalta, puse totusi una langa cealalta. De atunci exista toata aceasta distanta dintre cei doi poli ai existentei umane care sunt sau contrarii ce se crispeaza intr-o disonanta si o lupta fara iesire, sau diversitati ce se accepta sau complementarii care se iubesc, coincidenta a opusilor. " 

Paul Evdokimov, Taina Iubirii

Asculta Radio Vocea Sufletului

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu