de drum

 incatusati de trecuturi codase 

imprimate pe tamplele gleznelor reci

ne numaram incet firele albe

speram la un posibil zbor

ce intru taina ne soarbeș

oase de sticla ce se dezgheata usor

nu.

nu poti sa le contrazici parerile

din dorinta de a nu le tulbura 

viziunea ingusta

nu poti sa le rapesti singura 'comoara'

sa-i indemni sa-si infraneze proiectia tampa

...

Doamne, 

aroganta aceasta

pana cand, pana unde?!

pentru ce vrei, suflete ale meu 

pe alte taramuri sa pleci?

nu vezi ca in jur capeteniile 

isi impreuneaza iar mainile

pentru a-ti ingradi liberul simtamant?

pentru a-ti limita iar si iar evadarea dintai si din urma

dintru instelarea cetosului uger

prin care plutesc amintiri vitrege, aspre, 

sterpe si seci?

pentru ce vrei, suflete, pe alte taramuri sa pleci?

pentru ce vrei sa crezi ca o alta poveste 

e pe cale a-si despleti coama?

acele taramuri sunt ale tainelor legamanturi, Maria

sunt invierile tuturor viselor sufocate de vesmantul 

putredei necredinte

lasa-i sa-si impreuneze iar mainile

si de raiul promis sa se apere

tu prinde-te de coamele vantului celui viu 

asculta ale fantanilor inasprite soapte 

si ia aminte:

nicio carare nu mai duce nicand 

inapoi.

cu ochiul larg deschis inauntru 

pune-ti in dreptul inimii cingatoarea credintei 

si cu gandul cel bun

vezi-ti de drum.

Asculta Radio Vocea Sufletului