'All the things one has forgotten scream for help in dreams' zice Elias Cannetti. Bine ca a spus-o el in felul asta, pentru ca m-as fi chinuit ani de zile, probabil, sa zic acelasi lucru intr-o mie de alte formulari, mult mai intortocheate si probabil, plictisitoare. Ma enerveaza teribil citatul acesta, pentru ca am senzatia ca imi amintesc de el ori de cate ori imi ciocaneste careva la usa inimii in plan oniric si apoi gandul meu fuge tot in aceeasi directie. Si de omul asta chiar am uitat, nu stiu cum se face ca am uitat de el si ... tana! il visez! Si imi amintesc atat de multe lucruri: felul in care ii staluceste parul auriu in bataia soarelui, suvita rebela si fruntea alba, rece si transpirata, felul in care isi aprinde tigara si degetele elegante si lungi, chipul nordic, oh, shit, asta ce cauta acum aici si de unde a aparut? Nu l-am mai vazut de prin 2007. Si de ce aflu ca moare, in visul meu? Oare e bine? L-am visat de cateva zile si nu reusesc sa-mi mut gandul in alta parte... si sunt obosita si nu inteleg... ce vor toti oamenii astia de la mine? Si ce ma enerveaza acum e, ca peste tot in jur doar semne care imi amintesc de el... Asta ma enerveaza cel mai tare!!!!! Na, si cu asta ce sa fac iara?!? Okei, imi amintesc de el si sper sa-i fie bine? E bine??? In fine, nu vreau decat sa inteleg... habar n-am cum sa-l gasesc pe voodoo child asta... Vreau sa ma asigur ca ii este bine! Hei! Itzi bitzi voodoo voodoo- do the thing I tell you to do! Alooo... ma auzi?!
Si daca obisnuiam sa ascultam Hendrix, trebuie sa recunosc cum ca:
"I used to live in a room full of mirrors
All I could see was me
Then I take my spirit and I smash my mirrors
And now the whole world is here for me to see
Now I’m searching for my love to be
A broken glass was solvin’ my brain
Cut and screamin’ crowdin’ in my head
A broken glass was loud in my brain
It used to fall on my dreams and cut me in my bed
It used to fall on my dreams and cut me in my bed
I say making love was strange in my bed..."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu