duminică, 18 iulie 2010

Samurai



Am uitat sa va povestesc, saptamana trecuta am visat cu samurai... vaaai, ce vis am avut! Ce locuri, incantatoare si infricosatoare intr-o oarecare masura! Ma plimbam cu fratele meu intr-o zona plina de samurai, care efectiv zburau si se invarteau prin aer! Habar nu am cum am ajuns acolo, paream oarecum nistre straini, intrusi in fortareata sau cautam pe cineva?!? La un moment dat a aparut un individ care a vrut sa dea mana cu fratele meu si el tinea mana stanga la spate (era ceva tactica, in caz ca strainul il va ataca). Si stranul acela vroia sa-i tina cumva mana, ca si cand stia ca daca fratele meu stie tactica asta, nu-l poate invinge! L-a atacat, totusi, dar fratele meu a reusit (datorita libertatii mainii stangi) sa-l invinga! Apoi am fugit prin niste cotloane si spatii inguste, erau multe esarfe/panze in loc de usi, semitransparente si decolorate cumva de timp si de soare, mult galben si portocaliu pastelat si deodata, prin crapatura unei usi (pare-se, existau si camere mai "protejate", chiar secrete) am vazut un fel de maestru vrajitor, era imens, si inalt si bine facut, cu o costumatie de razboinic si mi s-a facut teama, cumva, nu atat ca imi va face rau cat de maretia a ceea ce simteam ca vad! A fost un vis minunat, si samuraii aceia care se tot invarteau prin aer de parca zburau si contraziceau legea gravitatiei... Si Maestrul acela, care stia ca privesc unde nu mi-e permis si zambea cu intelepciunea celui care parca stia ca "cerul se ia cu asalt si numai cei curajosi ajung sa-l cucereasca!" Mi-a ramas mai mult senzatia locului prin care am colindat, maretia locului- ceva cu adevarat de nedescris. Atat de pamantesc si de mistic, totodata, ca un portal intre Cer si pamant, ca o posibilitate de ascensiune spre piscurile Zeilor.

P.S. Iar ma minunez... am gasit o poza cu costumatia completa a samuraiului (pe care, by the way, nu am vazut-o niciodata in viata asta! :) si guess what? Asa parea imbracat Maestrul acela ( eu il numesc asa, probabil era doar un samurai cu mari calitati :))). Na, visul de poate sa aiba lagatura cu toate informatiile primite anterior despre Japonia, despre faptul ca cica in viata anterioara mi-am dezvoltat capacitati si forta de luptator. Probabil ca are lagatura si cu inconstientul colectiv a lui Jung... si cu multe altele. E totusi ciudat ce fel de viata pot sa duc eu in plan oniric si cat de linistita ma vad ceilalti in viata de zi cu zi... cum zicea bine profu despre mine: esti ca un ocean adanc, niciodata nu stiu ce o sa mai scoti la iveala! :) Dar oare nu suntem cu totii asa? :)))

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu