Se intoarse din nou spre mine: te urasc! te urasc!
- De ce? l-am intrebat
- Pentru ca nu te-am vazut de aproape un an de zile
- Atunci mai bine uraste-te pe tine
- De ce? m-a intrebat
- Pentru ca timp de un an de zile nu ai binevoit sa-mi iesi in cale
ochii lui scaparau indoielnic sclipiri de clestar albastre si reci si chiar glaciare oriunde priveam albastru si rece dar soarele caprui de ce m-o fi lasat in lume a nimanui din vreme in vreme cate un semn de dincolo de ocean vrajitoareo mai spuse cumva cu ciuda si cu drag si acelasi albastru obsedant ma intreb adesea de ce mereu printre lupi ca o oaie naiva si tampa ma intreb adesea si soarele caprui e fericit acolo pe drumul lui doar pentru ca eu am ales fericirea sa-i fie departe de mine din cand in cand o licarire ca un turtur de gheata din coltul stang aceeasi antarctica blestemata venita sa puna stigmatul pe gand stiam ca vei fi aici nu stiu de unde stiam
- Spui adevaruri si asta e enervant! mai spuse zambind intristat
Dar eu cine sunt de-mi dezvelesc atat de lejer incaperile din suflet? Cand nu pot vedea dincolo de praful lasat de copitele calului meu inaripat ma intorc la originea primului blestem ma intorc la ziua dintai cand nu puteam vedea decat partea frumoasa din mine
Albastru obsesiv glaciar oriunde intorc privirea Soare caprui unde esti? unde esti? Daca-as putea sa-i uit pe toti in noaptea asta, AFARA DE UNU! Caci el are nume de cer instelat de cordon catre porti de linisti trecute prezente eterne afara de unu afara de unu cine esti? dincolo de privirea aceasta familiar de glaciara redescopar pacaliciul, lupul, il simt il miros il intuiesc si totusi ceva nu ma lasa e ca si cand cineva m-ar fi blestemat sa vad doar partea frumoasa luciditate enervant de sanatoasa sa nu uit formula care ma-ntoarce la mine SOARE CAPRUI SOARE CAPRUI SOARE CAPRUI unde esti? ai plecat si tu pe cine stie ce drum m-ai lasat intre lupii flamanzi albastrui si verzui uneori nu inteleg si nu-l las sa-si aprinda tigara de la lumanare rade ironic vrajitoareo- cu atata ciuda si atata drag si eu stiu stiu in tot timpul acesta ca e si el doar un frate de-al meu ce sa fac cu asta? atata de frumos dincolo de masca vulgara si infernala ca un inger decazut cum sa-i spun ce este dincolo de asta? cum sa-l fac sa-si aminteasca? nu, nu, nu sunt salvatorul nimanui nu cred in asta cred ca fiecare e stapan pe propriul sau destin ei spun stai departe fereste-te de asta pe cand eu vad doar nufarul ascuns in mocirla adanca a sufletului nu iarasi el simte ce ar putea sa se nasca dar amandoi stim ca n-avem cum sa ne-ntalnim la mijloc de drum, e prea riscant un singur pas in plus eu acolo nu! mai ales nu! si unde duc toate astea? cum sa dormi asa pur si simplu linistit cand stii ce frumusete ascunde cel mai ticalos suflet cum sa-i strigi cum sa-i urli in noapte TREZESTE-TE FRATE!!!
lasa-ma sa te strang in brate inainte sa pleci cafeneaua ramane pustie daca te hotarasti sa iesi hmmm mirosi a mantuire asta poate provoca spaime poti lua taxiul meu sa nu uiti te iubesc vezi sa ai grija de ea ii mai spune soferului noapte buna
Stiu ar trebui sa dorm e tarziu e tarziu e tarziu maine ma asteapta un nou rasarit de soare o noua dimineata pentru ca m-au numit maria de aceea trebuie sa iubesc si sa sper si sa iert pentru ca m-au numit maria de aceea trebuie sa CRED Doamne ce va fi cu ei? Cu cei care sunt atat de frumosi dar nu stiu? Cu cei care au venit atat de inzestrati si totusi inca ratacesc?
Doamne, cine sunt eu sa cred ca doar ei ratacesc? Doamne, iarta-mi slabiciunea...
si mai ales nu uita ca tot ceea ce scrii e pentru si despre tine, maria...
. Aceasta-i o poveste, nimic din ceea ce s-a relatat aici nu s-a intamplat aievea . Sau cine mai stie?
Cu dedicatie pentru mine- Florian Pittis, Ce de lupi se inconjoara!!! Multumesc, Motule!!!!!!! Dumnezeu sa-ti odihneasca sufletul ales!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu