Am auzit in penultima zi de repetitii o poveste despre bunica unei persoane! In poveste, bunica nu putea muri de dragul ei! Asa ca, in noaptea in care ea a ajuns acasa si a vrut sa intre la bunica in camera sa o vada, ceva nu o lasa nicicum sa puna mana pe clanta si sa deschida usa. A simtit ca e mai bine sa astepte pana a doua zi dimineata si asta a si facut! Numai ca a doua zi de dimineata, bunica nu mai era acolo, era doar haina sa numita trup, caci sufletul se hotarase fix la ora la care persoana nu putea deschide usa, sa porneasca spre tainica calatorie a taramului ascuns! Atunci am inteles ce trebuie sa fac cu timpul meu liber, am stiut incotro sa ma indrept!
Si de cand am ajuns aici, langa bunica mea, am clara senzatie a iesirii din timp! Poate si pentru ca ea m-a crescut, m-a invatat Tatal nostru si Inger, Ingerasul meu! Poate si pentru ca ea stie sa ma asculte cu sufletul, sa-mi ierte nerabdarea si sa-mi spuna, doar atunci cand trebuie: o lupta-i viata, deci te lupta :))) Poate si fiindca ma ducea cu ea prin toata tara cand eram mica, pe la Vadul Crisului, prin Poiana Brasov, Paulesti sau Saliste, sadindu-mi pe retina memoriei si in lacasul sufletului imagini cu iz de paduri misterioase si izvoare stralucind enigmatic in razele luminoase de deasupra vreunul pisc de munte! Poate si fiindca are in ochi licarirea aceea a familiei de dincolo de istoria epocii... Poate si fiindca, fara ajutorului ei, n-as fi putut ajunge pe drumul intelegerii mistice al acestui neam binecuvantat de Dumnezeu! Poate si fiindca romanul ei preferat este Anna Karenina! - desigur, nu intamplator! :) Poate si fiindca a avut curajul sa lase totul in urma la un moment dat si sa plece, intr-o noapte de mare rascruce, cu cei trei copii in lumea mare, pentru a oferi acelor suflete linistea unui camin pe care nu-l mai puteau gasi in propria casa (intr-o vreme cand un astfel de gest era nebunie curata pentru o femeie maritata!) Poate si fiindca, datorita alegerilor sale, eu sunt ceea ce sunt! Nu poti sa nu fii un luptator notoriu cand ai in familia ta un astfel de exemplu!
Nu voi uita niciodata noaptea in care te-ai hotarat sa-ti iei cei trei copii si sa pleci cu ei in lumea mare, tu, o femeie simpla de la tara, pentru a lasa in urma trecuturi tenebroase! Nu stiu prin ce minune simt aceea noapte in adancul fiintei, cu toate ca la ora aceea sufletul meu hoinarea departe de planeta aceasta :) Ai luat primul tren si el te-a adus aici, in locul pe care eu il numesc acasa! Nu stiu ce forta ai avut in tine, dar din aceasta cauza eu nu pot da gres! (- in sensul alegerilor care sa-mi aduca linistea sufletului, nimic mai mult!) A venit vremea sa-ti multumesc pentru ceea ce esti, pentru darul pe care l-am primit avand sansa sa te am aici atat de aproape!!! A venit vremea ca toti cei care ajung intamplator aici sa-si amiteasca din cand in cand de cei dragi care ii asteapta undeva cu sufletele incarcate de dor! Sunt acasa astazi, pentru ca tu insemni acasa! Si, oriunde altundeva as fi ales sa merg, nu mi-ar fi fost - in aceasta perioada- la fel de bine! MULTUMESC!
ce bunica fericita trebuie sa fie bunica ta!!!
RăspundețiȘtergereasa mult mi-a placut ceea ce ai scris aici,
incat am sunat-o pe buni Maria si pe buni Lena (bunicile mele) sa le spun cat de mult le iubesc!!!!!
ma bucur muuult sa aud asta!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
RăspundețiȘtergere