luni, 2 noiembrie 2009

Zambetul meu preferat

Curios, cata Lumina si Bucurie si deodata: zbang! Portia de gunoi!!! Si din dreapta si din stanga!
Vesnica lupta! Mi-e atat de greu sa ies din dualitate, sa inteleg odata ca nu exista bine si rau! Azi aflu ca vanatorii omoara cainii vagabonzi, pentru ca le mananca iepurii, vanatul! Oh, Doamne, dar cainii aia vaneaza pentru ca mor de foame, pe cand noi avem tone de carne la toate supermarketurile! Sunt prea sensibila pentru lumea asta, m-a daramat complet ce am auzit! Cum ma deprima toti vanatorii din zilele astea care au tupeul sa-mi zica ca si indienii vanau! Vanau, fratilor, dar mancau tot ce vanau, nu faceau risipa! Si multumeau animalului pentru sacrificiu si pentru hrana! Pe cand noi? Ne-am gasit distractia in a omori animale nevinovate cand avem stomacele pline si inima impietrita!!! Ciudat, si asta vine din partea unui om pe care il iubesc, care imi este foarte apropiat si care nu intelege, din toate lectiile primite, ca NU E ASTA CALEA!!! Mereu cautam distractia sa ne scoata din cacat! Si eu devin o ciudata cand recomand Rugaciunea! Doamne, ce rele oi fi facut ca m-ai trimis in lumea asta? Stiu, avem lumea asta dupa cum ne-o construim!!! Stiu asta, Doamne, ca nu esti Tu vinovat de alegerile noastre! Doar ca acum nu ma pot opri din plans si nu inteleg de ce mereu si mereu oamenii aleg calea aceasta a barbariei? De ce nu am voie sa ma bucur de Lumina si de Iubire mai mult de doua zile?? De ce, oare??? Unde sa plec, unde sa ma ascund sa nu mai vad si sa aud lucrurile astea? Dar nu, nu am sa plec!!! Am sa raman aici, sa vad si sa simt, sa ma doara, pana cand, ca in Kamanita, am sa gasesc puterea sa ma rup de toata lumea asta!!! Pentru ca totul e iluzie in afara de Dumnezeu!!! TOTUL!!! Iubesti, suferi, nu iubesti, suferi! Am sa gasesc Pacea, acum si aici, in lumea aceasta, am sa gasesc eu cumva Calea, cu ajutorul lui Dumnezeu!!! Mie una mi-a ajuns ce am vazut si ce am trait aici! Nu sunt sigura ca imi mai doresc altceva, in afara Pacii Absolute! Ciudat, probabil ca toate astea duc spre un drum minunat! Gandind la trecutul meu, am ajuns sa inteleg ca iubesc tocmai zilele cele mai dureroase si framantarile cele mai adanci, pentru ca ele m-au adus pe drumul acesta! Deci, nu exista bine si raul! Clic!!! S-a aprins beculetul! Exista doar situatia data si ce hotarasti tu sa inveti din ea! Deci, Binele e aici, oriunde! Daca as fi mai puternica as intelege mai repede acest lucru! Gata, sterg lacrimile si zambesc! E greu la inceput, dar e zambetul meu preferat :) Ochii in lacrimi si deodata, o noua lumina in ochii mei! O alta scipire... Invat! Invat! Incet, impleticindu-ma, cazand in nas, si tot invat! Si tot nu va trece nimic care sa lasa urme de spaima, de frica si de neincredere! Pentru ca ma tii in brate, Doamne, mi-am amintit! Iarta-mi, te rog, acest moment si aceasta clipa de neincredere! Cred, Doamne, ajuta necredintei mele! Lubileah



Dedicata tuturor fiintelor macelarite si sacrificate de lacomia umana!
Va rog, iertati-ne, aveti intelegere fata de neputinta omeneasca!
Va cer iertare in numele omului cu creier si suflet!
Astazi mi-e rusine!

5 comentarii:

  1. cred ca daca am gandi cu totii ca tine nu ar mai exista suferinta.Tocmai astazi discutam la psiho prin ce ne diferentiem noi de animale? intrebare simpla raspun si mai simplu ..avem creier,deci gandim ...dar la ce ne ajuta????
    probabil sa ranim ...
    -piticul-

    RăspundețiȘtergere
  2. cum m-ai gasit, Pitic frumos? ma bucur sa te intalnesc aici!

    RăspundețiȘtergere
  3. pai ... intamplator:) de mult mi-am propus sa gasesc un site cu ceea ce scri, numai ca nu stiam ce sa caut, insa azi ... minune!!! te-am gasit Lubileah si ma bucur :)

    RăspundețiȘtergere