miercuri, 18 noiembrie 2009

Sa fim Zen- Trei exercitii de Relaxare

Ca tot incep vacantele si e bine sa ne relaxam mai mult-si mai mult, iti propun astazi trei exercitii de relaxare fizica si mentala. Mi le-a povestit candva prin iarna un prieten care practica yoga si meditatia de cativa ani buni. De atunci le tot folosesc, mi-au placut mai ales pentru ca desi au in spate concepte destul de complicate, oricine le poate aplica si poate beneficia de ele si fara sa cunoasca toata teoria. Seamana cu o vorba despre arta: nu trebuie sa o fi studiat ca sa te miste, sa ajunga la tine…

Camera din interior

Acest exercitiu presupune o faza initiala de construire: iti construiesti, cu ajutorul imaginatiei si celor cinci simturi, o camera a relaxarii in care te vei putea retrage de acum incolo.

E ca si cum ai picta cu gandul sau ai rezolva un puzzle imaginar. Te asezi intr-un loc confortabil, linistit si poti chiar inchide ochii. Iti imaginezi in detaliu o camera care iti place, pe care sa o asociezi cu relaxarea. Poate are culoarea dormitorului racoros de la bunici si perdele verzi cum aveai cand erai mic. Gandeste-te la detaliile de pe pereti (tablouri, ceas), la plantele pe care le-ai aseza intr-o astfel de camera a relaxarii. Ai avea nevoie de un pat sau doar un fotoliu foarte confortabil ar fi suficient? Poate ca ai vrea sa ai la indemana cateva carti preferate, pe un raft. Sau poate fotografii de familie.

E camera ta, asa ca o faci sa arate cum vrei tu. Important este sa o asociezi cu confortul si cu linistea.

Etapa urmatoare este de utilizare a camerei: o folosesti pentru a te retrage in ea, imaginar, oricand ai nevoie sa-ti incarci bateriile. Te asezi undeva unde sunt mai putine sanse sa fii deranjat, daca vrei inchizi ochii… Tu stii mai bine. Exercitiul functioneaza din motive extrem de simple de NLP (Programare Neuro-Lingvistica): cand ai “construit” camera erai intr-o stare de liniste pe care o reiei de fiecare data cand folosesti acest mic artificiu relaxant. Se spune ca ai ancorat acea stare si acum, prin exercitiu, poti reintra in ea oricand ai nevoie.

In ultimele zile ale celui de-al Doilea Razboi Mondial tensiunea la nivelele de decizie era probabil atat de apasatoare ca devenise vizibila cu ochiul liber. Numai despre Harry Truman se spune ca se plimba de colo-colo ca un fluturas si, intrebat, recunostea ca foloseste un mic truc: “Am un barlog de vulpe in mine.”

Iti spuneam ca am aflat candva prin iarna de exercitiul acesta al camerei din interior. Curioasa din fire si pentru ca intrebasem despre relaxare de nevoie, l-am si testat asa ca iti pot spune cate ceva si despre ce am observat eu:

* Este folositor pentru starile de neliniste destul de scazuta sau ca rasfat dupa o zi grea. Daca te-ai suparat rau si faci ca trenul te poti inchide si intr-un subsol in care sa nu te mai gaseasca nimeni, ca nu vei reusi sa “patrunzi” in camera pana nu reduci suficient furia (despre furie, povestim altadata).

* Partea de constructie a camerei este tare importanta. Chiar e nevoie sa-ti alegi bine momentul si te poti folosi de o dimineata de duminica sau de una din zilele fabuloase de vacanta.
* Fa cateva exercitii de vizualizare inainte: ti-ai putea aminti de intamplari din copilarie, aniversari sau clipele importante pe care le-ai trait pana acum.
* “Camera din interior” este o investitie pe termen lung. Ai observat asta, doar e vorba de construit ceva…

Lumea din jurul tau

Un exercitiu de relaxare simplu, usor de aplicat si care se poate face oriunde, chiar oriunde. Functioneaza pentru ca intrerupe firul gandurilor, or de cele mai multe ori gandurile si grijile sunt sursa nelinistilor. Daca ne mai gandim ca, oameni fiind, nu ne putem abtine sa nu fim trestii ganditoare…

Cand am spus ca e extrem de simplu nu am exagerat deloc. Exercitiul “lumea din jurul tau” presupune sa stai: pe scaun, intins, in fund, in lotus, in picioare, ghemuit, cu picioarele pe perete, cum vrei. Si mai presupune sa te concentrezi, cu ochii inchisi, pe sunetele din jurul tau. Evident, recolta de sunete e mai mare in aer liber, dar nici in casa nu e chiar liniste: ceas, vrabiile de pe pervaz, zumzaitul frigiderului si-asa mai departe.

Urmareste sunetele, concentreaza-te pe ele si cand observi ca se intoarce un gand intoarce-te si tu la sunetele tale. Nu e cazul sa-ti propui sa alungi gandurile. Nu e concurs, e relaxare deci alegem metoda mai usoara: inlocuire.

Omul din beton

Exercitiu cu dublu topping de relaxare: este si o metoda utila cand nu poti adormi. “Omul din beton” inseamna relaxare mentala si fizica in acelasi timp.

Te intinzi pe spate, in cea mai confortabila pozitie pe care ai descoperit-o tu in atatia ani de cand dormi noapte de noapte. Inchizi ochii si incepi scanarea: pornind de la degetele mari de la picioare, te concentrezi pe rand pe fiecare centimetru al corpului tau. Dupa constientizare si relaxare, imagineaza-ti cum acea parte a corpului tau devine grea. Grea ca de beton. Imagineaza-ti ca te scufunzi in saltea. Fa scanner-ul sa urce in sus pe glezne, pana la genunchi si tot asa pana ce intreg corpul s-a scufundat in saltea.

Cand te concentrezi atat de intens (cum faci in exercitiul asta) pe senzatii intrerupi gandurile care provoaca ingrijorare si te impiedica sa te simti “zen” sau sa adormi. Esti mult mai relaxat. Si probabil ca vei adormi.

What Dreams may Come

Recomand cu drag acest film! Mie mi-a oferit multe raspunsuri :) Incep incet incet sa inteleg posibilul drum viitor! Inteleg de ce am caiete pline de descrierea viselor mele inca din adolescenta, de ce lucrarea mea de licenta se numea DRAMATURGIA VISULUI si de ce dragul meu profesor mi-a dat 10 si mi-a zis ca pot sa merg cu ea si la psihologie! :) Glumea, desigur, dar e interesant cum atatea si atatea informatii au venit la mine pe calea aceasta a viselor.

E frumos ca in anul 2 de actorie John Malkovich a venit in vis sa-mi spuna ca fac o mare greseala "gramaticala" si apoi mi-a aratat pe o foaie:

TR Y!

Mi-a spus apoi: radacina e buna, pastreaza TR, taie Y si adauga UST!

TR UST!

Am vorbit in engleza, desigur... :)

Si cate si mai cate vise minunate, cu oameni dragi care au trecut dincolo, cu Nichita Stanescu si Toma Caragiu, cu Bugs Bunny si cu foarte multi prieteni dragi! Am invatat sa acord importanta unora dintre ele, din moment ce dezveleau o parte din mine de care nu aveam habar in adolescenta! Am aflat de multe ori vesti despre prieteni dragi de departe si am primit de multe ori avertizari dar si revelatii importante!

Un film minunat! Aveam mare nevoie sa vad acest film in aceasta perioada, sa CRED in Filmul meu si sa nu mai las "intrusii" sa intervina! Vorba dragei mele D'Eac: "fiecare cu ciorba pe care si-o gateste!" :) Mare dreptate!!! MULTUMESC! Cred ca am aflat raspunsul la una din intrebarile cele mai importante din aceasta perioada! Adica, cred ca la mai multe! Multumesc! Incep sa-mi creasca muguri din care infloresc aievea... VESNICII! Doamne Ajuta! Da pe Blaga oare cand o sa-l visez, oare?

marți, 17 noiembrie 2009

Miracolul Unicitatii


Na, e clara treaba, chiar ti se implineste tot ce vrei! Nu ca nu stiam asta, dar incredibil cum mi se demonstreaza teoria si la cel nivel! Numai ce credeam eu cu toata fiinta mea ca tot ce fac aici e in zadar si cade precum in Manastirea Argesului si la cateva zile nu mai pot respira si... cad intr-un somn adanc! Acuma, ca am calatorit pe nu stiu unde v-am povestit deja, dar minunea nu se opreste aici! Nu, minunea merge mai departe, ca eu sa invat valoarea si importanta intregului, a lui yin si yang, a noptii dar si a diminetii, a binelui dar si a raului, a Pamantului dar si a Cerului!

A fost cel mai interesant vis si cea mai extraordinara senzatie traita vreodata! Inca mi-e dor de "prietenul" care m-a luat in masina lui ce ducea la Cer, imi doresc atat de mult sa aflu cine e el, pentru ca simt ca e cineva foarte important care nu apare asa, cu una cu doua, ci ne ghideaza doar in momentele de mare cotitura existentiala! Eu chiar simt acum ca Cineva mi-a mai "daruit" cativa ani pe planeta aceasta! Eu chiar simt ca am vrut sa plec si ca cineva m-a convins ca nu e vremea! Si pentru asta sunt mai recunoscatoare ca oricand! Nu pot uita senzatia revenirii in planul material! Dormisem pe spate, cu ambele maini pe piept- cel putin in pozitia aceasta m-am trezit din minunatul vis. Si nu imi aminteam nimic "de aici", totul in mine era linistea si neclintirea si pacea lumii de dincolo! Si tot ce venea avea legatura cu ce traisem dincolo... "unde e amicul meu? unde a disparut? avea parul negru...dar eu unde sunt? si mai ales cine sunt?" Eu, una, nu am mai trait niciodata aceasta senzatie...

... apoi incet, am inceput sa recunosc camera, apoi mi-am amintit de mine, ca persoana, apoi mi-am amintit ca dimineata nu puteam respira si ca am vrut sa sun la urgente dar nu am avut puterea sa o fac! Apoi mi-am amintit incet totul... foarte ciudata senzatia! Incredibila! Minunata! Si nu vorbesc aici de nebunia lui "cine sunt? unde ma aflu?" ci de o pierdere a persoanei care a facut loc Fiintei celei Mari! Cel putin asta am simtit! Nu avea nici o legatura cu panica, cu spaima, cu disperarea ci mai degraba cu Marea Intelegere, cu Armonia Fiintei, cu Pacea Interioara! Si RESPIRATIA, primul lucru pe care l-am "descoperit" la trezire... atat de regulata, atat de calma, atat de... diferita fata de ce stiam!!! AM DESCOPERIT MIRACOLUL RESPIRATIEI, mie mi se intampla prima data!!!

Si frumosul nu se opreste aici... astazi am iesit si eu putin afara si... incredibil! Parca un mic alien a intrat in mine si acum se tot minuneaza de ceea ce vede aici, pe aceasta planeta! Eu, profana, care crezusem ca vazusem deja frumusetea cerului si a frunzelor si a culorilor, iata-ma acum amutita in fata acestor miracole! Foarte ciudat, credeti-ma pe cuvant, minunat de ciudat! Parca acest mic alien care intrase in mine nu mai fusese niciodata pe planeta Albastra si acum se tot minuna- pentru prima data- de frumusetea revelata! Si acum cum sa nu multumesc eu bolii acesteia, care, iata ce daruri mi-a oferit ea? Cum sa nu dau dreptate tuturor acelora care incearca sa ne convinga ca nu exista bine si rau- doar Unicitate! Spuneti-mi voi, unde e raul in povestea aceasta? Dar binele? Nu mai bine vedem doar MIRACOLUL Unicitatii si multumim si ne inchinam? Multumesc! Multumesc! Multumesc!

A, mi-am amintit de o secventa dintr-un film pe care l-am vazut la Festivalul ASTRA! Ca s-a inventat nu stiu ce pastila care te ajuta sa uiti ceea ce vrei si... ghici ghicitoarea mea? Ce aleg oamenii sa uite?... Traumele? Spaimele? Dezamagirile? Nooooooo, BUCURIILE!!! Si iata si explicatia: isi doresc atat de mult sa se bucure de anumite lucruri ca si cand le-ar trai pentru prima data, incat beau pastiluta asta! Mi-a ramas intiparita in Fiinta aceasta relatare! Si asa este, spuneti-mi voi ca mai stim sa ne bucuram de un lucru dupa ce l-am obtiunt a doua oara! Da, poate ca da, dar la alta intensitate si tot asa... pana cand incet incet entuziasmul dispare! Oare eu cate zile ma voi bucura de azi inainte ca RESPIR? Ma tot intreb si ma intreb... va veni o zi cand acest mecanism incredibil va deveni ceva obisnuit, ma voi obisnui din nou cu binele si el nu va mai fi atunci nici un miracol, va fi doar ceva ce mi se cuvine? Sper ca voi alege miracolul in defavoarea rutinei! Sper si de data asta am incredere in mine! Ma simt ca un nou nascut... Doamne, esti atat de bun cu mine!!!

P.S. Sincer, multumesc tuturor acelora care zilele si saptamanile trecute m-au dezamagit deplin! Sincer, le multumesc! Datorita lor am cazut lata la pat si culmea... ERA IN FAVOAREA MEA TOTUL!!! :) Din tot sufletul meu de nou nascut: MULTUMESC! Acum chiar stiu de ce in zilele linistite, calugarii ridica ochii spre cer si intreaba: Doamne, ai uitat cumva de mine? :) VIATA ASTA A MEA E CEL MAI MINUNAT MIRACOL TRAIT VREODATA!

luni, 16 noiembrie 2009

Touch me, Heaven will be...

Multumiri "prietenului" care m-a ghidat azi-dimineata spre Pacea Neclintirii...



Acuma realizez ceva frumos legat de jocul de cuvinte de la Arad:

CANCER ~ CA'N CER
IN PACAT~ IMPACAT

SIN ~ SINE

Pam! Pam! Pam!

Examinare

Incep sa ma mai linistesc... primesc, in sfarsit, semne de INCREDERE! Azi noapte nu puteam respira- trebuie sa recunosc, niciodata, in viata mea, nu m-am simtit atat de aproape de "taramul celalalt". Stiu ca poate parea o exagerare, de asta am sa ma opresc aici. E important ce am trait eu cu mine, cred, ce invat eu de la mine! Oricum, de mult nu am mai simtit atata durere fizica, de fapt, nu-mi amintesc vreodata sa fi simtit atat de aproape "raceala". Am simtit ce tot zicea Castaneda, de "prietenul" din stanga noastra, care e mereu acolo, nu trebuie decat sa intinda mana si... ne-a atins! Dar ce vis frumos am avut spre dimineata... m-am trezit tusind din ce in ce mai rau, neintrerupt, apoi deodata nu mai puteam respira! Era 6 dimineata si imi amintesc ca ma rugam neincetat sa treaca timpul sa pot suna si eu undeva, dupa ajutor! Cumva, cu greu, am cazut intr-un somn adanc :) ... si "cineva" m-a luat intr-o masina care deodata a zburat spre cer! Atat imi amintesc, o prezenta extrem de benefica si Inaltarea! Avea parul negru... atata imi mai amintesc! In rest, am uitat tot, pe unde am umblat, ce am vazut, am uitat tot si totusi... ceva a ramas. Cand m-am trezit, mi-a luat vreo 10 minute sa imi dau seama cine sunt, unde sunt, si ce-i cu mine! In acele 10 minute totul era extrem de limpede si calm, eram intr-o pace totala in care nu exista nici un gand, nimic! Am savurat o vreme acea liniste, fara ganduri si intrebari... a fost minunaaaat! Am retrait starea aceea paradisiaca, sanatatea, iubirea, pacea, acea stare perfecta in care nu mai ai nevoie de absolut nimic pentru ca totul e PERFECT! Parca cineva sadise PACEA in mine si GATA!

Apoi mintea, maimuta cea beata a inceput: ce fac aici? unde sunt? unde e cel cu care am calatorit azi noapte? aha, sunt eu, in patul meu... si boala? Si zbang... am inceput sa tusesc din nou! Si stiti care e culmea culmilor? Cica nu e nimic grav, doar rosu in gat... ciudat! Ciudate senzatii... incredibile! Nu as schimba cu nimic ce am trait azi- noapte! Bineinteles ca am o vaga idee acum de tot ce se petrece, dar ca sa fiu si mai sigura, am intrebat si, spre bucuria sufletului meu, asa mi s-a raspuns:

Un om cu o palarie fistichie de matase, infofolit contra frigului, infrunta o furtuna

Traiesti o perioada de greutati si neplaceri, si esti incapabil sa eviti dificultatea. Nu tu esti problema, ci doar momentul este dificil. Trebuie sa dai dovada de hotarare, incredere si speranta in viitor, caci asta ii va incuraja pe cei din jur.

Echilibrul interior este mai important decit aparentele exterioare. Infruntarea unor emotii furtunoase. A-ti croi drum printre dificultati. A fi pregatit pentru vremuri de furtuna.

Negativ
A nu dori sa-ti arati adevaratele sentimente, afisand o imagine "superficiala" de tarie.

O examinare a initiatilor in sanctuarul unei societati oculte

Poti gasi ca esti judecat de catre cei superiori tie. E greu de vazut ce anume le da dreptul sa te judece, dar aceasta este natura avansarii in rang.

Incercarea la care este supus orice initiat pentru a intra in domenii superioare de existenta.

Negativ
Refuzul sfaturilor. Aroganta. Oameni care zic: "Ti-am spus eu!"





Incep sa ma prind tot mai tare de trickul viata/ vis ... Acuma chiar am chef sa recitesc Bartho Todol :)

sâmbătă, 14 noiembrie 2009

Speaking Tree

un film care pe mine m-a atins! L-am vazut la festivalul de film documentar, ASTRA! Poate reusiti sa-l vedeti, mie mi s-a parut tare interesanta povestea :)

Pozitia de drepti

Prea multa durere in jurul meu... nu stiu, de o vreme m-am obisnuit sa vad altfel lumea! Si deodata, bum... numai praf si cenusa in jur! Parca am iesit dintr-un palat ferit de razboi si vad in jur doar oameni bolnavi, moarte si durere! Stiu ca exista un motiv pentru care mi se arata toate aceste lucruri atat de clar si evident, dar deocamdata nu inteleg daca e din vina mea, sau daca asa trebuie sa fie!

Mi s-a spus sa nu intru in troaca ca o sa ma manance porcii! Dar nu pot sta pe margine, cand sunt oameni dragi acolo, pur si simplu nu pot sta sa privesc... trebuie sa fac ceva! Si acum sunt atinsa (sper ca nu de gripa porcina :)- bine ca mai am simtul unorului, asa, cu ochii plini de lacrimi! Sunt lucruri despre care nu trebuie sa vorbim... nu-i asa? Dar, vorba lui Steinhardt: " ... cand in prezenta ta sufletele oamenilor sunt taiate in doua cu fierastraul, daca vrei sa enunti ca doi plus doi egal patru, trebuie sa urli cat de tine diafragma: este o nedreptate strigatoare la cer ca sufletele oamenilor sa fie taiate in doua cu fierastraul! SA TRAITI!!!" Numai ca, Omule, intelge odata cum ca:

"Nu se poate sa te nasti
In pozitie de drepti!.
Nu se poate sa sugi laptele mamei
In pozitie de drepti!

Nu se poate copilarii
in pozitie de drepti,
Nu se poate trai
in pozitie de drepti!

Nu se poate lupta pe front
In pozitie de drepti
Nu se poate muncii pamantul
In pozitie de drepti!

Nu se poate iubi nicicand
In pozitie de drepti,
Nu se poate muri
In pozitie de drepti!"

SA TRAITI!

Pacat ca nu gasesc pe you tube nimic de pe Conexiuni "Lanturi" Se potriveau de minune unele texte si cantece cu ce se intampla acum pe aici... SA TRAITI!!!

vineri, 13 noiembrie 2009

Peccata Mundi

Numai melodia asta ma mai poate vindeca astazi... Vai, am uitat cum e sa fii bolnav, chiar am uitat! Cad toate in jurul meu, ma simt precum Manole, incredibil cu ce viteza cad! E un sentiment ciudat acesta, de neputinta in fata celui care spune mereu NU, asa, chiar fara motiv. Stia Goethe ce stia cand Mefisto al lui spunea: "sunt spiritul ce-ntotdeauna neaga!" De data asta chiar m-a luat pe nepregatite: am cazut lata, la pamant, cu frisoane, febra si tuse seaca! Nici nu pot sa dorm de durere... si totusi, am mai invatat ceva: cand ascult anumite cantece sau spun anumite rugaciuni, durerea dispare! Ei, ce spui de asta, mefistofel? Vezi cum gasesc eu bunatate de lectie in tot ce primesc? Chiar aveam nevoie sa stau iar cu mine iar tu ai facut acest lucru posibil... eh, mi-e ciuda putin ca de doi ani nu am mai fost bolnava si speram sa dureze ceva mai mult! Si acum parca a venit pentru toata perioada asta... dar ma bucur, simt ca mai spal vreu pacat din trecut! Numai gatul asta de nu ar durea asa rau... Stiti careva vreun leac care face minuni? Eu sunt acum cu ridichile negre, cu galbenusurile de ou, cu gargara cu sare... dar inca nu vrea sa plece :( poate aveti careva un secret la buzunar! Cica orice probleme cu gatul poate fi un blocaj al creativitatii inspirate! EXACT!!! Dar de ce ma doare pe mine cand altcineva a zis: NU??? Am atras eu cumva asta, dar inca nu ma prind cum?! Pana atunci, am sa ma multumesc sa repet: "Bunul meu curge acum liber. Ideile Divine se exprima prin mine. Sunt in pace!"



Cred, Doamne, ajuta necredintei mele!

miercuri, 11 noiembrie 2009

Un Vis

Te-am visat din nou noaptea trecuta... cu parul tau de culoarea soarelui, cu zambetul cald ce are darul de a radia dincolo de lumile astrale! Aveam nevoie sa-ti vad chipul, sa te privesc ca si cand ai fi aproape, sa-ti ascult glasul si sa-ti fotografiez inca o data sufletul... Am avut o saptamana foarte grea... I'm not complaining, cum mi-ai spus tu candva :) poate cea mai grea din anul acesta, iar dupa marea lupta de ieri am cazut la pamant, cu febra, frisoane si durere acuta de plamani! Nu voi intelege niciodata de ce a zis nu! Am inteles doar atat: sunt comtemporana cu un om ce se transforma in Nero- asta ar fi singura logica! Nu stiu ce fel de Ingeri m-au tinut astazi in brate, mi s-a spus ca radiam si ca nimeni nu si-a dat seama pe scena ca as fi atat de bolnava! Sau poate ca stiu! Poate de asta mi-am dorit atat de mult sa fie in saptamana aceasta premiera cu Luna! Dar Nero a zis NU, pentru ca afara ploua si pentru ca a avut o zi proasta! In fine, nici nu mai conteaza... ce conteaza e ca tu ai venit sa ma-nveti in vis sa "dansez". Aveam impresia ca e un vis dintr-o alta viata: tu erai de varsta mea si eram... cumva, ca acum! Nu stiu cum sa traduc acest: ca acum! Stiu ca esti langa mine, aproape, asta stiu cu certitudine astazi! Dar nu stiu ce am facut sa merit o astfel de "prietenie astrala", o astfel de sansa! Nu imi vine sa cred cum gasesti momentele si cum te strecori cu Lumina tocmai in SECUNDA EXACTA! Iar dansul acela nu-l voi uita niciodata: totul era simtamant- nimic neacoperit, nici macar o singura miscare care sa nu aiba conexiunea- gand! Te-am simtit aproape, alaturi in aceasta grea incercare! Nu e prima data... iti multumesc deocamdata in gand! Ti-am scris deja de atatea ori de revelatiile mele si de visele in care ma indrumi, incat prefer de data aceasta sa-ti transmit in scris doar un gand! Multumesc, prieten drag, prieten minunat, pieten care intri cu Lumina ta in incercarea mea si rupi vraja rea! Nu am sa uit niciodata ce mi-ai spus intr-o seara cu ploaie torentiala: "Simt ca am invins!" Asta simt si eu... si mai simt ca viata mea e tare binecuvantata! Multumesc! Thank you! sau mai bine zis ... Spasiba!



But we made it through the dark night... :)

duminică, 8 noiembrie 2009

Soborul Sfintilor Arhangheli

La Multi Ani tuturor celor care se numesc Mihail si Gavriil! Ce zi minunaaaaataaaa :)



Ganduri de multumire celui mai drag Arhanghel, lui Gabriel- dar si puternicului Mihail si tuturor acelora care ne vegheaza mereu!

vineri, 6 noiembrie 2009

Lumina Vindecatoare izvoraste din Univers

Un alt articol minunat semnat de Doru Bem! Multumim, draga Doru!

"Pregateste-te pentru ce e mai bine, dar nu te teme de ce e mai rau”
Proverb Japonez

Misterios, ezoteric sau pur si simplu normal, sistemul Reiki si-a facut loc prin toate colturile lumii, împartasind asadar un fruct pretios tuturor oamenilor, indiferent de clasa sociala si rasa. Ce este acest fruct si ce daruri aduce el lumii întregi, vom vedea în cele ce urmeaza. Reiki s-a nascut în urma cu ceva timp, aproximativ 100 de ani, în Japonia. Mikao Usui, doctor si preot shintoist, practicant al artelor martiale si Qi Gongului, se îmbolnaveste de cancer în jurul vârstei de 45 de ani. Începe sa caute si sa studieze diferite tehnici de autotratament si vindecare, urmarind chiar si firul istoric al lui Hristos care practica vindecarea cu mâinile. A plecat în Europa si America, a studiat crestinismul, cât si cartile fundamentale orientale, crezând ca va putea descoperi aceasta tehnica a vindecarii cu mâinile. Nu a gasit-o, drept urmare se reîntoarce în tara sa natala, urmând sa sufere o depresie puternica, în urma careia s-a izolat pe vârful muntelui Kurama, munte sacru, timp de 21 de zile în post negru si meditatie. În ultima zi de meditatie Mikao Usui a fost lovit de o lumina foarte puternica în frunte, dupa care a picat la pamânt într-o stare de reverie. (...) "

http://www.gardianul.ro/Lumina-vindecatoare-izvoraste-din-Univers-s147938.html

Anybody Listening?

Mai, oi fi fost eu rockerita in adolescenta, dar abia acum ma prind cu ce formatii si mesaje rezonam... cum am ajuns tocmai in aceasta perioada sa mai leg o imagine in puzzle? Uitasem complet de cantecele astea :)

Is there anybody listening?
Queensryche

You and I long to live like wind upon the water
If we close our eyes we'll maybe realize
There's more to life than what we have known
And I can't believe I've spent so long
Living lies I knew were wrong inside
I've just begun to see the light

Long ago there was a dream,
had to make a choice or two

Leaving all I loved behind
for what nobody knew

Stepped out on the stage
A life under lights and judging eyes
Now the applause has died
and I can dream again...


Is there anybody listening?
Is there anyone that sees
what's going on?

Read between the lines,
criticize the words they're selling

Think for yourself and feel the walls
Become sand beneath your feet

Fell the breeze?
Time's so near you can almost taste the freedom
There's a warm wind from the south
Hoist the sail and we'll be gone
By morning this will all seem like a dream
And if I don't return to sing the song, maybe just as well
I've seen the news and there's not much I can do... alone

Is there anybody listening?
Is there anyone who smiles without a mask?
What's behind the words- images
They know will please us
I'll take what's real
Bring up the lights

Is there anybody listening?
Is there anyone that sees
what's going one?... "



miercuri, 4 noiembrie 2009

Bad Dream

Ce ciudat... inca mai platesc, nu credeam! Inca mai platesc pentru ca l-am invins pe "Trickster-ul" din mine! Nu credeam ca are atata razbunare in el! Inca loveste, inca se simte ofensat si tradat! Astazi trecutul m-a lovit si inca doare! Minciunile dor cel mai tare! Dar "cineva" mi-a trimis melodia aceasta, sa simt durerea sub anestezie! Multumesc!!!

luni, 2 noiembrie 2009

Nichita Stanescu- Poetul Ingerilor

are dreptate Oreste... ne apropiem!!!











Zambetul meu preferat

Curios, cata Lumina si Bucurie si deodata: zbang! Portia de gunoi!!! Si din dreapta si din stanga!
Vesnica lupta! Mi-e atat de greu sa ies din dualitate, sa inteleg odata ca nu exista bine si rau! Azi aflu ca vanatorii omoara cainii vagabonzi, pentru ca le mananca iepurii, vanatul! Oh, Doamne, dar cainii aia vaneaza pentru ca mor de foame, pe cand noi avem tone de carne la toate supermarketurile! Sunt prea sensibila pentru lumea asta, m-a daramat complet ce am auzit! Cum ma deprima toti vanatorii din zilele astea care au tupeul sa-mi zica ca si indienii vanau! Vanau, fratilor, dar mancau tot ce vanau, nu faceau risipa! Si multumeau animalului pentru sacrificiu si pentru hrana! Pe cand noi? Ne-am gasit distractia in a omori animale nevinovate cand avem stomacele pline si inima impietrita!!! Ciudat, si asta vine din partea unui om pe care il iubesc, care imi este foarte apropiat si care nu intelege, din toate lectiile primite, ca NU E ASTA CALEA!!! Mereu cautam distractia sa ne scoata din cacat! Si eu devin o ciudata cand recomand Rugaciunea! Doamne, ce rele oi fi facut ca m-ai trimis in lumea asta? Stiu, avem lumea asta dupa cum ne-o construim!!! Stiu asta, Doamne, ca nu esti Tu vinovat de alegerile noastre! Doar ca acum nu ma pot opri din plans si nu inteleg de ce mereu si mereu oamenii aleg calea aceasta a barbariei? De ce nu am voie sa ma bucur de Lumina si de Iubire mai mult de doua zile?? De ce, oare??? Unde sa plec, unde sa ma ascund sa nu mai vad si sa aud lucrurile astea? Dar nu, nu am sa plec!!! Am sa raman aici, sa vad si sa simt, sa ma doara, pana cand, ca in Kamanita, am sa gasesc puterea sa ma rup de toata lumea asta!!! Pentru ca totul e iluzie in afara de Dumnezeu!!! TOTUL!!! Iubesti, suferi, nu iubesti, suferi! Am sa gasesc Pacea, acum si aici, in lumea aceasta, am sa gasesc eu cumva Calea, cu ajutorul lui Dumnezeu!!! Mie una mi-a ajuns ce am vazut si ce am trait aici! Nu sunt sigura ca imi mai doresc altceva, in afara Pacii Absolute! Ciudat, probabil ca toate astea duc spre un drum minunat! Gandind la trecutul meu, am ajuns sa inteleg ca iubesc tocmai zilele cele mai dureroase si framantarile cele mai adanci, pentru ca ele m-au adus pe drumul acesta! Deci, nu exista bine si raul! Clic!!! S-a aprins beculetul! Exista doar situatia data si ce hotarasti tu sa inveti din ea! Deci, Binele e aici, oriunde! Daca as fi mai puternica as intelege mai repede acest lucru! Gata, sterg lacrimile si zambesc! E greu la inceput, dar e zambetul meu preferat :) Ochii in lacrimi si deodata, o noua lumina in ochii mei! O alta scipire... Invat! Invat! Incet, impleticindu-ma, cazand in nas, si tot invat! Si tot nu va trece nimic care sa lasa urme de spaima, de frica si de neincredere! Pentru ca ma tii in brate, Doamne, mi-am amintit! Iarta-mi, te rog, acest moment si aceasta clipa de neincredere! Cred, Doamne, ajuta necredintei mele! Lubileah



Dedicata tuturor fiintelor macelarite si sacrificate de lacomia umana!
Va rog, iertati-ne, aveti intelegere fata de neputinta omeneasca!
Va cer iertare in numele omului cu creier si suflet!
Astazi mi-e rusine!

Un Elf?!


Vreau sa-i multumesc persoanei care a scris aceste lucruri minunate despre buna mea prietena si sora, Laura Ilea!!! Observ cum ca si in cazul ei, A treia Lege a lui Newton functioneaza pe deplin!!! :)

“Ceea ce am primit daruiesc mai departe , va dau voua putin , voi veti darui la randul vostru si asa am putem schimba lumea”.
Laura Maria Ilea

O zi … o zi ca oricare alta s-a transformat intr-o amintire de neuitat. Stau acum in fata calculatorului si ma intreb oare ce am facut ca sa merit un asemenea dar, sa intalnesc o asemenea persoana speciala? Acum cand ma gandesc la cuvintele Laurei “stiti, legea atractiei” ma simt rusinata. Am avut atatea emotii pana la intalnirea cu actrita pe care o apreciez foarte mult…Cum ne-am intalnit ne-a vorbit cu atata naturalete… pana si acea simpla imbratisare pe care am primit-o m-a incurajat, dandu-mi putere sa trec peste invalmasala de sentimente pe care le simteam. Un suflet care ne-a permis sa cunoastem o particica din el. Elful din “Visul unei nopti de vara” dar si din visul meu, s-a dovedit a exista in realitate. Un “Elf” plin de viata si cu o seninatate in chip ce m-a facut sa uit pentru cateva ore ca sunt pe pamant. Am fost pentru o perioada un pitic fericit, un pitic care acum incerca sa multumeasca pentru acele clipe frumoase! Totusi ma intrebam cum Elful vrea sa-l mai intalneasca pe pitic? Cred ca Doamne, Doamne m-a face prea fericita si pt asta Ii multumesc!

Gandindu-ma la fiecare cuvand pe care l-am auzit astazi mi-a ramas intiparit in minte “incredere”, da incredere…! Da, am invatat sau mai bine zis incep sa invat ca fara incredere in mine nu o sa reusesc in viata! Multumesc d-na profeosoara- daca pot sa va numesc asa- pentru lectia de astazi!

Cred ca as putea continua … scriind pana tarziu despre aceasta actrita fara sa ma opresc! Inchei prin a spune un simplu MULTUMESC!!!

preluat de pe:

http://piticulsiumbrelele.wordpress.com/2009/10/31/un-elf/