Documentarul a fost prezentat duminica in premiera absoluta la Festivalul de Film de la Locarno. Pelicula spune tragica poveste a romanului din Dorohoi, Daniel Claudiu Crulic, care a murit intr-o inchisoare din Polonia in urma a 90 de zile de greva foamei prin care incerca sa-si sustina nevinovatia fara a primi ingrijiri medicale sau asistenta consulara.
Cetăţeanul român din Dorohoi, Claudiu Crulic a fost arestat şi încarcerat, în septembrie, 2007, fiind suspectat că ar fi jefuit un judecător, în Cracovia. Pentru a-şi demonstra nevinovăţia, tânărul a trimis mai multe scrisori autorităţilor polone şi ambasadei Românei de la Varşovia, intrând şi în greva foamei. Când starea lui s-a agravat, Claudiu Crulic a fost eliberat pentru a primi îngrijiri medicale, iar în ianuarie 2008 a murit, după 16 ore de la eliberare şi după 90 de zile de greva foamei. În ştirile despre cazul său, Daniel Claudiu Crulic apare când Daniel Crulic, când Claudiu Crulic. De fapt, puţini dintre apropiaţii săi îi spuneau Claudiu sau Daniel. Pentru prieteni şi familie, el era “Bobi”. Filmul Ancăi Damian îi este dedicat lui Bobi.
După premiera mondială la Festivalul de Film de la Locarno, filmul “Crulic – Drumul spre dincolo” va avea premiera naţională în luna octombrie.
În afară de “Crulic – Drumul spre dincolo”, Anca Damian a mai regizat, printre altele, filmele “Întâlniri încrucişate” (2009) şi “To Be or Not To Be/ A fi sau a nu fi” (2007).
preluat de AICI.Aceasta postare ii este dedicata lui Claudiu Crulic.
Dzeu sa-i odihneasca sufletul.
Un caz nefericit. Sunt multe pe lumea asta, insa asta, dupa parerea mea, ar fi trebuit sa ridice niste "steaguri rosii", (de alarma), in randul angajatilor, (probabil mai slab pregatiti-competenti), ambasadei romane de la Varsovia, mai ales ca se intampla intr-o tara din fostul bloc comunist, cu ale carei conditii de competenta pe sistemul de corectie/justitie ar fi trebuit sa fim familiari, plus ca era destul de clar diferit de cazurile mai uzuale de romani arestati in Italia sau Franta, care au, totodata, si sisteme corectionale mai competent dezvoltate. Sper ca functionarii corespunzatori ai MAE au primit training mai consistent de atunci re. chestiile mentionate mai sus, si colaboreaza, pt. schimb de experienta si educatie, in mod mai eficient, cu MAI-ul. Liaison-ul MAE juridic-MAI international mie de mult mi se pare o veriga destul de slaba, dar asta nu e caracteristic doar Romaniei, se intampla adesea si la case mai mari, mai ales daca e vorba de chestii care se intampla intr-o tara straina care nu e de focus de interes imediat.
RăspundețiȘtergerenu stiu ce sa spun, nu prea cred ca e vorba de competenta aici ci pur si simplu de indiferenta. Scrisori trimise au fost, dovezi ale nevinovatiei au fost, a fost si greva foamei, au fost multe alte semne... din pacate, toate ignorate! Eu nu mai vreau sa comentez, prefer sa ajut cu un gand bun sufletul celui care a ales sa plece din aceasta lume. Dzeu sa-l ierte si sa-i odihneasca sufletul!
RăspundețiȘtergereDupa parerea mea, indiferenta este legata de incompetenta sau de ceva mai rau cand e vorba de profesionalism si de rezultate/consecinte intr-o birocratie. Spun de birocratie deoarece atat institutele corectionale cat si ambasadele functioneaza clasic birocratic, fiind firme de stat.
RăspundețiȘtergereP.S. A nu se interpreta cumva ca as dori cumva sa sustin privatizarea inchisorilor (ca a ambasadelor stiu ca nu se poate). Eu doar faceam o observatie generala, fara a oferi sugestii deosebite in acest moment in afara de training mai competent.
RăspundețiȘtergereda, nu stiu ce sa zic si asta vine de la o problema de-a mea personala... parcva m-am cam saturat sa tot gasesc scuze indiferentei. Sa ai o seara placuta!
RăspundețiȘtergere