"Încurajat să intru în mine însumi, călăuzit de
Tine,
am intrat în adâncul inimii mele...
O, adevăr veşnic şi iubire
adevărată şi scumpă veşnicie!
Tu eşti Dumnezeul meu,
după tine suspin
ziua şi noaptea...
Târziu de tot Te-am iubit,
O, Frumuseţe atât de veche şi atât
de nouă,
târziu de tot Te-am iubit!
Şi iată, Tu erai înăuntrul meu şi eu eram
afară,
şi acolo Te căutam...
Tu erai cu mine şi eu nu eram cu Tine.
Mă
ţineau departe de Tine acele creaturi care,
dacă nu ar fi în Tine, nici
măcar nu ar exista.
M-ai chemat, ai strigat, ai spart surzenia mea.
M-ai
luminat, m-ai străfulgerat şi, în cele din urmă,
ai vindecat orbirea
mea.
Ai suflat peste mine parfumul Tău
şi eu l-am respirat şi acum mă
topesc după Tine.
Te-am gustat şi acum mi-e foame şi sete de Tine!".
Sf. Augustin
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu