-Nu intamplator am revazut astazi filmul... e ciudat ca la varsta asta am chef de revolutii. E si mai ciudat ca atunci cand le spun oamenilor despre asta, majoritatea ma compatimesc sincer. Probabil au dreptate, mai ales daca stiu ca revolutia cea mare se da in interior. Dar de ce sa te compatimeasca cineva pentru asta? Imi amintesc de povestea aceea cu marele maestru care era suparat intelegend ca oriunde se duce el oamenii il servesc cu ceai, pe cand- spune el- oriunde aparea Iisus se petrecea o revolutie. Nu intamplator am nevoie de starea asta acum si nu intmplator ea si-a gasit adapostul in mine. Dar, intr-adevar, ceea ce trebuie eu sa invat este sa nu le mai vorbesc oamenilor despre asta. E ciudat, spunea Shakespeare: actorii nu pot tine nicio taina, ei spun tot! Si avea mare dreptate marele Will. Am sensatia ca nici nu-mi cad niste fise importante pana nu le discut cu cei dragi sufletului meu. Dar cine stie, poate si asta e una dintre lectiile pe care trebuie sa le invat, mai ales daca aspir sa merg chiar mai departe decat o face un actor. :) Oare se poate mai departe? Sau corect ar fi mai aproape? Da, cred ca asa ar fi ma exact, poate... Sa aveti o seara minunata, dragii mei aproapiati sufletului meu. Si, in caz ca aveti nevoie sa va vizionati un film despre revolutie, puterea sacrificiului si (ne)SANSA de a te naste cu tragedia in sange, uiati-va la Donnie Darko. Va imbratisez cu gandul! Si ii multumesc lui Chris, pentru ca, printre multe altele, m-a indrumat candva, cu ani in urma, spre filmul acesta. :)
Si, ca sa nu se creeze ce stiu eu ce confuzii, as alege sensul acesta:
REVOLUTIE= Ansamblul transformărilor calitative profunde care cuprind fie un sistem în întregime, fie unul sau mai multe subsisteme ale acestuia. Fig. Schimbare, transformare radicală într-un anumit domeniu. (pentru ca am senzatia ca unii dintre cei cu care vorbesc nu prea inteleg, dar compatimesc :) )
"Lumina lumineaza-n intuneric si intunericul n-a biruit-o!"
Asa deci, simt miros de revolutie??? Poti conta pe mine, cu gandul si cu fapta. Intodeauna mi-au placut schimbarile si am preferat revolutiile pentru caracterul lor dramatic.
RăspundețiȘtergereIti multumesc mult pentru cuvintele tale si mai ales pentru suportul pe care mi-l oferi de asa mult timp. Te astept la o discutie pe mal...
draga Suzana, iti multumesc din suflet, vorbele tare ma ung pe suflet de ficare data!
RăspundețiȘtergereSi chiar ca malul a fost intotdeauna locul meu preferat din arad, asa ca, promit ca dau un semn curand, mai ales ca de cateva zile sunt in arad, dar m-am retras putin in cichilie sa diger in liniste frumusetea locurilor vazute. :) Sa ai o zi minunata, draga mea. Un zambet mare mare mare
Pentru noi,cei care te citim si te apreciem,conteaza foarte mult sinceritatea ta debordanta.Inainte de a fi actor esti om iar asta e o calitate care nu se pierde cu una cu doua,asa ca spune tot ce vrei iar noi vom asculta cuminti vorbele tale.Filmul este unul de calitate.
RăspundețiȘtergereiti multumesc, Ionut, pentru cuvintele tale. Scrisul este o terapie si sinceritatea este si ea o alta terapie si uite-asa, din vindecare in vindecare sper sa ajungem cu totii intr-o buna zi la linistea sufletului, caci fara ea nu ne prea putem bucura de niciunul dintre cadourile materiale care ne inconjoara. Da, filmul chiar este de calitate si nu ma mir deloc ca deja l-ai vazut :)
RăspundețiȘtergereMaria, uite că vin și eu la revoluție, că nu se face să-ți lași jumătatea singură pe baricade. :)
RăspundețiȘtergerete așteptăm pe la Arad și pe la noi.
Asa este Bogdan, din acest motiv mi-ati intrat voi adanc in suflet. Sau, mai bine zis, aceste motive. :) O astfel de revolutie, cu asa oameni frumosi cred ca si-ar dori oricine. Va multumesc pentru tot ceea ce sunteti si dau un semn la inceputul saptamanii viitoare, vedem cum facem. De abia astept sa va vad. Va imbratisez tare
RăspundețiȘtergerevarsta? sufletul nu are varsta, nu stie ce-i ala timp. si de-i vorba de revolutie ma inscriu! revolutia e in noi tot timpul, chiar daca numai mocneste linistit, ce am fi noi fara ea, o stanca solitara fara viata, fara ea n-am evolua
RăspundețiȘtergerekati
sufletul nu are, ai mare dreptate, dar zilele aici ne sunt masurate si cred ca nu intamplator. Adica, ma gandesc ca tot cade nisipul din clepsidra si eu continui sa ma lupt (intocmai ca yemaya) cu umbra mea de pe perete, in loc sa o privesc si sa invat sa rad si sa ma bucur. :)
RăspundețiȘtergereBine ai venit la revolutie, draga mea, stiam eu ca pot conta pe voi, prietenii mei cei mai dragi si aproape de sufletul meu. Ce frumoasa comparatie, o stanca solitara fara viata... multumesc, Kati, te imbratisez strans