I never knew the answer to life was this simple

"Nu mai vreau nici succese nici slava
Vreau doar vantul sa-l pot asculta-
Fara asemenea doruri ciudate
N-are rost pe pamant viata mea." Esenin

"Adeseori, mai ales in vremea dinaintea mortii, Esenin avea dupa clipele de bucurie exhuberanta, cand ii obliga pe toti comesenii din restaurant sa bea si sa danseze cu el, asa-numitele 'caderi', ramanand ceasuri intregi nemiscat si cu privirea in gol. Apoi, tot atat de brusc, disparea, fugind la sora lui, careia ii cerea sa-i repete cantecele mamei. Daca se nimereau amandoua surorile acasa, cantau toti trei impreuna, de rasuna intreaga strada. Din cand in cand, poetul se oprea; il podideau lacrimile. Nimeni nu reusea sa afle ce doruri ii mistuiau sufletul."

"Crezul sau si l-a marturisit in toamna anului 1912, intr-o scrisoare adresata aceluiasi coleg si prieten (Grisa Panfolov): "De-acum iti jur ca-mi voi urma Poetul meu. Chiar daca ar fi sa ma astepte umiliri, dispret si exiluri. Voi fi neclintit, dupa cum va fi si proorocul meu, care a baut din cupa toata otrava pentru sfantul adevar, constient de fapta-i generoasa."

"Da, Grisa, e greu pe lumea asta. As fi vrut sa vorbesc despre mine si am ajuns la altii. Lumina adevarului m-a ademenit la vatra sa. Acolo e mai bine, acolo poti respira mai liber, mai in voie, acolo nu simti chinurile si mustrarile de cuget care ii inconjoara pe toti in intunericul rautatii si coruptiei. (...). Grisa, in momentul de fata citesc Biblia si gasesc in ea foarte multe lucruri noi pentru mine... viata... Nu-i pot intelege sensul si nici Hristos n-a dezvaluit sensul vietii. El a aratat numai cum trebuie sa traiesti, dar la ce-ti foloseste asta, nu stie nimeni. Fara sa vreau, imi vin in minte meditatiile lui Koltov: Lumina este o taina a Domnului/ Domnul este o taina a lumii. Intr-adevar, deci, daca-i taina, taina sa fie. Dar noi totusi vrem sa stim de ce traim. Sunt convins ca n-o sa-mi spui: pentru ca sa murim. Tu insuti afirmai candva: Totusi, eu cred ca dupa moarte exista o alta viata. Si eu cred la fel. Totusi, de ce exista viata? Pentru ce traim?"

Serghei Esenin, Moscova Carciumareasca



... Si ma gandeam, dragul meu Serioja, cum ca acolo unde esti sigur ai gasit un raspuns...
... Si ma mai gandeam la cate mi-ai spus deja, dincolo fiind, si cum ca SIGUR trebuie sa existe o cale sa aflu si eu ceea ce tu deja ai aflat, devreme ce te-ai hotarat sa cobori tocmai acum in sufletul meu oares'cum tulburat de un dor greu de priceput... Si dragul meu Serioja, cautam o poza care sa se potrivesca cu aceste vorbe ale tale, cautam o poza si niciuna nu era la inaltimea sinceritatii tale... Si apoi, dragul meu Serioja, parca chiar as fi vrut sa stiu ce parere ai acum, acolo unde esti... De ce exista viata? Pentru ce traim? ... Si dintr-un morman de poze, as putea indrazni sa cred si sa visez, nebuna de legat fiind, ca poza asta ti-a placut tie cel mai mult, mai ales pentru ca, intrebandu-ma la randul meu ce tu insuti te-ai intrebat odinioara, am vazut ca aceasta poza care sa zicem ca iti placea avea un incredibil de potrivit-titlu- raspuns:

"I never knew the answer to life was this simple".

Si daca as vrea sa vorbesc cu tine, spune-mi, Serioja, cine ar putea sa ma opreasca? Cine, in afara de tine? Care timp, care granita, care poarta? Care viata, Sergei, cand totul e VIS... ?

"Si tie ca si mie ti-e dor
De cerul inaint cu amurg roscovan
Si de vazduhurile libere cu zbor
De soim si vultan." S. Esenin

"Vrei tu-n carlige sa ne prinzi
De stele, cand te uiti spre noi?
Intr-ale lacului oglinzi
Luceferi blonzi desfoi, desfoi." S. Esenin

"Cantecele acestea nu vor trai cu voi
Palme fara viata, palme straine.
Numai spicelor si CAILOR
O sa le para rau dupa mine." :)))