- Dragul meu, ca esti student, te intreb si eu: ce asteptati dumneavoastra, studentii, de la catedra? Sa vi se explice ce este rugaciunea? Este un contact personal, pornit din inima, din constiinta noastra crestina, cu Dumnezeu. Normal ca sunt rugaciuni de tipic, dar sunt si rugaciuni personale; cum spuneam inainte, un suspin poate fi o rugaciune. Chiar daca serviciul, ocupatiile, timpul nu permit rugaciuni de tipic, chiar daca nu apuci sa le faci, nu-i atat de grav, dar cu o conditie: sa ai o stare de prezenta continua a lui Dumnezeu in constiinta ta. Asta este important: gandul la Dumnezeu, constientizarea prezentei Lui- asta este o rugaciune la indemna fiecaruia, indiferent cat de ocupat ar fi. Sigur ca si rugaciunile de tipic sunt foarte importante. Oricine poate si trebuie sa se roage, spunand:
Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-ma pe mine, pacatosul!
Gandul omului trebuie sa fie mereu la Dumnezeu. Chiar nu ne gandim ca Dumnezeu ne va cere socoteala pentru tot ce ne-a dat? Frumusete, intelepciune, putere (de multe ori dincolo de cea a ingerilor, daca tinem cont ca lumina ingerilor este mai difuza decat chipul si asemanarea care il imbraca pe om), toate aceste bogatii nemaipomenite Dumnezeu le-a revarsat peste om si, chiar daca esti pacatos, chipul ramane in tine. Privind aceste frumuseti, aceste impodobiri, acest chip, nu putem sa nu ne gandim la El. Tocmai acest gand- asa cum izvoraste el- este o rugaciune.
Este foarte important si trebuie actualizat ca fara Dumnezeu nu se poate face nimic. Daca firul de par nu se misca fara voia Lui, dar lumea intreaga? De aceea, e o mare greseala sa nu ne gandim la Dumnezeu. Cum sa ne gandim? Intr-o forma cat mai discreta: Doamne, iarta-ma!, Doamne, ajuta-ma! Tot asa te gandesti, de exemplu, la sotia ta, la iubita ta, te gandesti sau, mai bine zis, ti-s gandul, inima tot timpul la ea, la iubirea ei. Ca o icoana ce-o porti in suflet, gandindu-te la ea intr-o forma simpla. In acest fel, tii mereu legatura cu cel iubit. Deci acelasi lucru este si rugaciunea: un contact permanent al inimii tale cu inima lui Dumnezeu.
Poti sa faci si rugaciuni in genunchi, rugaciuni de tipic sau... poti sa nu le faci. Dar nu trebuie sa inceteze sub nicio forma acest contact, aceasta relatie cu Dumnezeu, intr-o forma personala si directa.
Dar si aici, in primul rand, trebuie evitate acele aparente care te pacalesc pe tine insuti, crezand ca faci bine ceea ce faci. Sfintii povestesc ca, odata, a venit diavolul la usa unui calugar. Impingea diavolul sa intre, impingea si calugarul dinauntru, sa nu-l lase si se ruga in timpul asta: Doamne, Iisuse, ajuta-ma, miluieste-ma! Dar dracul il impingea mai tare si tot mai tare si era mai, mai sa-l biruie, cand, de teama, a strigat calugarul cat a putut de tare:
Doamne, iarta-ma si ajuta-ma! si imediat a disparut diavolul si, langa calugar, a aparut Mantuitorul. De ce n-ai venit pana acum? l-a intrebat calugarul. Am venit cand M-ai chemat cu adevarat.
Deci, rugaciunea si gandul la Dumnezeu, daca nu pleaca din inima, sunt spoiala"
IATA DUHOVNICUL, vol 1, Parintele Arsenie Papacioc
Asculta Radio Vocea Sufletului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu