"Iubiti credinciosi, o sarbatoare foarte frumoasa inchinata sfinteniei Maicii Domnului, inchinata chiar, putem spune, sfinteniei copilariei, fiindca in sine copilaria are o sfintenie, daca stim sa o protejam si sa o facem sa rodeasca de-a lungul intregii vieti, nu sa ramanem doar la o simpla perioada a vietii, ci aceasta frumusete, care v-am spus ca vine de la Dumnezeu, depinde de cei din jur, pana la o anumita varsta, ca aceasta frumusete sa tina cat mai mult timp.
In perioada aceasta de 12 ani cat Maica Domnului a stat la templu, ni se spune ca ea se ocupa foarte mult cu rugaciunea.
Bineinteles ca erau mai multi la templu, erau mai multi inchinati, era o
traditie intreaga, erau mai multi copii adusi ca daruri lui Dumnezeu,
si ne spune Sfantul Grigorie Palama ca atat de mult a sporit in rugaciune Maica Domnului in aceasta perioada, ca:
“in inima sa a pus suisuri atat de inalte, incat a ajuns la Cer, prin rugaciune, si L-a atras pe pamant pe Stapanul Cerului“.
"Maica Domnului, ca o culme a sfinteniei, este o prezenta foarte sensibila, si de aceea cu
cat ne ingrosam mai mult sufleteste si ne impietrim mai mult, nu o
putem simti, nu ii putem simti ajutorul si nu o putem intelege. Dupa cum ni se spune in Vietile Sfintilor,
sunt sfinti, iubiti credinciosi, care calatoreau cu Maica Domnului pe
intreg pamantul ca sa-i ajute pe oameni, si care povesteau cum Maica Domnului voia pe fiecare om sa-l aduca la lumina, insa nu voiau toti sa ajunga la lumina."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu