mireasma unei impliniri

- De ce m-ai privit?
 - Durerea e puternica, dar ochii prietenosi sunt mai puternici."

Exista oameni cu chipuri de copii, in a caror privire sufletul ti se odihneste.
Sunt putini. Nu stiu daca prin ei se manifesta puterile angelice... Stiu doar ca apar de obicei in momentele in care te opresti din a-ti face singur dreptate atunci cand esti agresat sau nedreptatit. Pe profilul lor nu va aparea niciodata o poza care sa le ateste harul acesta nepretuit. Chipul acesta al lor nu se lasa prea usor descoperit si de cele mai multe ori vor trece neobservati printre oameni. Caci ei stralucesc tocmai printr-o anume simplitate care imbraca, de obicei, chipul unui om obisnuit. Numai arareori, in momente binecuvantate, adevaratul lor chip iti va fi descoperit. Ingaduit. Si da, doar acelora care nu se lasa pacaliti de tot felul de stradanii. Caci multi se vor forta sa capete acest har si vor incerca, prin diverse eforturi, sa ne convinga ca l-au si dobandit. Insa harul acesta nu poate fi fortat dintr-un singur motiv: e cel mai sincer si mai curat si mai firesc mod de a fi. E blandetea care ti se daruieste mai ales atunci cand esti convins ca n-o meriti.

In prezenta acestor oameni ritmul inimii bate altfel, amintindu-ti mereu cine esti dar si cine ai putea sa fii. Iar tacerile... tacerile lor sunt cele mai tainice lamuriri.
Cand se departeaza, simti un gol nesfarsit in adancul de suflet.
Dar golul acesta, golul acesta... pastreaza mireasma unei impliniri.
Fericiti cei care i-au intalnit.

Daca crezi cumva ca postarea asta este despre tine... desigur...
Nu ai inteles mai nimic... :)