"Cel bun este liber, chiar daca e sclav. Cel rau este sclav, chiar daca e rege".
Fericitul Augustin
Credinţa creştină dă o valoare nemărginită timpului.
Nu vom mai avea alt timp în care să reparăm ce am stricat în fiinţa
noastră, în timpul de acum. Nu relativizăm importanţa acestui timp ca în
teoriile reîncarnaționiste. Dacă devalorizăm timpul acesta, în mod
consecvent am devaloriza orice alt timp. Niciodată nu am ajunge la o
seriozitate adevărată şi la un bine absolut. Totul ar deveni o
plictiseală veşnică. Dar devalorizarea unei temporalităţi veşnice
înseamnă a nu pune preţ niciodată pe luarea aminte la noi înşine, în
veşnicie. Înseamnă a rămâne veşnic într-o neconcentrare în esenţa
noastră şi deci în neîntâlnirea prin ea cu Dumnezeu, esenţa supremă.
Dar noi pierdem adeseori timpul nefolosindu-l pentru a ne cunoaşte şi a ne desăvârşi. Faptul că timpul nostru e scurt nu ne împiedică de a-i împlini acest rost.
Tocmai conştiinţa despre scurtimea timpului ne poate ajuta să ne
cunoaştem provizoratul nostru pe acest pământ şi folosirea lui cu maximă
intensitate. Tocmai scurtimea timpului cere o concentrată luare aminte la noi înşine.
Părintele Dumitru Stăniloae
preluat de pe: www.doxologia.ro
"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu