unii pe altii spre bine

 "Era un batran la Sketis, ostenitor cu trupul, dar fara luare-aminte la ganduri. 
S-a dus la avva Ioan sa-l intrebe despre uitare. Si a ascultat cuvantul lui, si intorcandu-se in chilie, a uitat ce-i spusese avva Ioan. Si a venit iar sa-l intrebe; si a ascultat iar cuvantul, intorcandu-se. Cand a ajuns in chilie, a uitat iar, si ducandu-se asa de multe ori, la intors il biruia uitarea. Apoi l-a intalnit pe batran si i-a zis:
- Stii, avvo, am uitat iar ce mi-ai spus; dar ca sa nu te stingheresc, n-am mai venit.
- Mergi, aprinde un opait.
El a aprins si i-a zis iar:
- Ada si altele si aprinde-le de la el.
Asa a si facut. Si ii zise avva Ioan batranului:
- I s-a intamplat ceva opaitului, daca le-ai aprins pe celelalte de la el?
- Nu.
- Asa si cu Ioan. Daca ar venit toata lumea din Sketis la mine, nu ma impiedica de la harul lui Hristos. De aceea, cand vrei, vino fara sovaiala.

Si astfel, prin rabdarea amandurora, a luat Dumnezeu uitarea de la batran. Astfel era lucrarea celor de la Sketis, sa dea ravna celor atacati si sa se sileasca pe sine insisi sa se castige unii pe altii spre bine."

PATERICUL sau apoftegmele parintilor din pustia Egiptului