Toti, sau aproape toti am trecut pe acolo, prin caldura devoratoare si patimasa a verii. Ma recunosc perfect in povestea aceasta. Si vara asta a avut o mare putere: aceea de a parjoli, de a topi, de a arde pana la os si la carne pana si arderea. In acea perioada am scris niste poezii care si acum ma infioara.
Apoi a urmat o toamna ca un fel de cadere... o cadere din toate punctele de vedere... parte din anotimpuri, desigur, din parcurs, din cale, din infiorare. Trebuiau sa cada toate spaimele cele ofilite si ruginite, trebuiau sa cada toate... rand pe rand... ca niste frunze, toate...
Apoi a urmat o iarna ca o indelunga hibernare, ca un somn adanc, ca un fel de moarte...
Apoi "vara" s-a numit pe sine insasi... renastere, prima-vara sau inviere...
Un film dragut, o poveste frumoasa!
Care seamana incredibil de mult cu una din povestile vietii mele...
Si poate ca de-abia acum mi-e limpede si mie de ce am ales sa ma nasc pe acest pamant intr-o zi de primavara. Iar inelul din fotografie e cel mai frumos inel pe care l-am vazut eu vreodata! Adica, sa te logodesti cu primavara, cu viata si cu verdele... Ce poate fi mai frumos?! A, da, era sa uit: sakura.
Am plecat la culcare... poate intr-una din aceste nopti voi intelege si de ce am ales sa ma nasc odata cu zorile: ca sa invat sa iubesc noptile, oare?! Iubesc diminetile mult mai mult, dar se pare ca inca stau departe de ceea ce iubeste cu adevarat sufletul meu... sau poate ca nu! Poate ca lumea asta minunata a visului nu inseamna neaparat departe. :) Clar, orele astea sunt periculoase... poti deveni atat de sincer, incat tie insati nu-ti mai esti de ajuns. Sper ca visati frumos!
Sa va fie dimineata insorita, blanda si buna!
Filmul "500 days of summer" poate fi vizonat ONLINE.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu