dare to dream sau dreams are my reality

Fiindca se apropie Anul Calutului dragutului. 

Fiindca ceata, frica, zapaceala ne pot convinge ca destinul nostru nu este destinul nostru. 
Fiindca vreau sa invat sa multumesc si pentru drumurile bezmetice, intunecate. 

Fiindca- daca n-as fi mers pe ele- nu as fi ajuns sa ma cunosc!

Fiindca- mai mult ca sigur- acolo stau bine pitite comorile pe care le cautam. 

Fiindca exista un hobbit care apare si dispare.

Fiindca atunci cand apare, se face intr-un mod mai mult decat surpinzator-lumina!

Fiindca as vrea sa-i pot multumi, dar ma simt in preajma lui un fel de vagabond...

Fiindca hobbitii au un rol de care nici macar ei nu sunt constienti. 

Fiindca eu, prin el, devin constienta.

Fiindca mai au si darul ca, acolo unde apar, sa invie visele si povestile elfilor. 

Findca mi-era dor de elful din mine, de care o vreme am uitat!

Fiindca mi-e dor de padure, de mesteceni si de plopii albi pe care nu i-am intalnit niciodata, desi simt ca ne cunoastem de-o vreme.

Fiindca atunci cand inchid ochii, pot sa simt toate povestile in mine.

Fiindca nici macar hobbitul nu ar fi aparut in viata mea, daca mai nainte n-ar fi aparut si n-ar fi existat in mine! Fiindca privesc si ascult povestile si-mi aminesc de tot ceea ce sunt! Si de toate minunatiile si posibilitatile care dorm, pitite tainic undeva, in mine!

I see a dream, the road is black

And a white horse with Royal Gallop,

And on this horse my girl,

my girl rides to me.

Riding, closer, towards me,

but she not my destiny

\
Russian birch tree,

the road is narrow, path,

This girl, like in that dream,

Arrest her with your branches

as if they are skillful hands.

The moon shines,

already seventh dream, wonderful.

Horse galloping, and so

mysterious the light,

As if it shines for her,

my girl, the one.

But it's all a dream, she is not real...

Fiindca din stofa viselor suntem facuti!

Fiindca- mai ales- nu cred ca ar mai trebui sa ne fie frica!

Fiindca n-am ajuns la masura iubirii, dar as vrea sa cred ca voi face tot ce-mi sta-n putinta pentru a fi, mereu,  pe calea care duce la ea. Fiindca CRED, DOAMNE, AJUTA NECREDINTEI MELE!