"Stiu ca esti suparat pe mine pentru ca am lasat sirul celor privitoare la dulceata vietuirii, la bucurie si felurite daruri ale harului, si te-am adus in schimb la lucruri care vorbesc despre leacuri foarte bune si mantuitoare la vremuri de primejdie.
Afla insa ca nu sunt atat de nebun incat sa te hranesc doar cu miere, fara nicio schimbare, ca sa uiti ca ai un temperament usor supus bolilor. Cine nu va rade de tine daca in suparari n-ai cunoaste nici macar un singur chip de a te izbavi de ele, nici cauza bolilor tale?"
Isaac Sirul, Cuvinte catre singuratici
Cum te vei bucura, fragila floare a pamantului, de lumina si de linistea de dupa furtuna, daca n-ai invatat- cand cerul se intuneca si vantul cel puternic te scutura- sa-ti tii radacinile adanc infipte in pamant, tulpina aplecata si smerita iar viata indreptata spre soarele ce e mereu aici, chiar daca sta ascuns dupa norii cei incarcati de darnice ploi? Invata sa stai smerita si cu nadejde in mijlocul furtunii, ca sa te poti bucura de stralucirea si claritatea luminii care apare doar dupa strasnice furtuni si ploi.
Invata si tu, mai Maria mai... caci iata, toate te invata taina supra-vietuirii lor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu