"- Domnule, prietenul meu nu s-a intors de pe campul de lupta. Va cer permisiunea sa ma duc sa-l caut.
- Iti interzic sa faci acest lucru, i-a raspuns ofiterul. Nu pot ingadui sa-ti risti viata pentru un om care probabil ca a murit.
Soldatul nu a ascultat insa ordinul, a plecat si o ora mai tarziu s-a intors, ranit de moarte, dar purtand in spate cadavrul prietenului sau.
Ofiterul era furios:
- Ti-am spus ca a murit. Acum v-am pierdut pe amandoi. Spune-mi, a meritat sa te duci numai ca sa aduci un cadavru?
Muribundul a raspuns:
- O, da, domnule. Cand am ajuns la el, mai traia inca. Mi-a spus: Jack, eram sigur ca vei veni dupa mine."
Anthony de Mello, Rugaciunea broastei
Aceasta postare e dedicata tuturor oamenilor frumosi care au facut acelasi gest pentru mine cand eram pe campul de lupta. Promit ca gestul lor va dainui prin "da mai departe". Viata poate fi mai frumoasa decat un vis... atunci cand ii intalnesti pe oamenii din visul tau frumos- in realitate. Nu sunt putini. Sunt tot mai multi. Si vreau sa le multumesc! Si atat. Ca de restul se ocupa mult mai bine Bunul Dumnezeu! :)
Oameni dragi, sunteti niste frumosi! Nu uitati cine sunteti! Amintiti-va mereu de asta!
Asculta RADIO VOCEA SUFLETULUI
Si apropo de oameni frumosi si povestile lor:
Mie mi se pare ca se poate ridica problema indisciplinei unui soldat profesionist care nu asculta ordinul unui superior profesionist. Desigur ca pot exista situatii cu totul si cu totul rare si exceptionale cand aceste ordine pot fi total aberante si necorespunzatoare codului de comportament respectiv, sau situatiei respective, dar mie nu mi s-a parut ca era vorba de asa ceva in acest caz, ci era vorba pur si simplu de un caz indisciplinar obisnuit bazat pe emotionalitate. In mod realist, totodata, in nici o armata profesionista civilizata din lume soldatilor nu li se spune cumva ca ar trebui sa isi abandoneze colegii raniti pe campul de lupta, ba chiar dimpotriva sunt antrenati in mod special pt a se proteja si a se sutine si a se ajuta unii pe altii chiar sub conditii de stress uman cu adevarat exceptional. In concluzie povestea de sus este si nerealista si poate fi considerata si subversiva, incitanta la indisciplina militara, din punct de vedere specific administrativ. Desigur ca nu poate fi interzisa pt a fi citita pt suport moral spiritual, insa cel mai bine ar fi, daca ar exista in vreo carte accesibila vreunei biblioteci militare, sa fie utilizata in mod util intr-un seminar de training despre posibile conflicte etice ce pot apare in randul militarilor profesionisti.
RăspundețiȘtergerevezi tu, Rudolph, eu cred ca uneori indisciplina asta poate duce la desavarsire. Daca tot e astazi Sf Gheorghe. Iti dai seama, daca toti ascultau de Diocletian sau de Nero unde eram acuma? :)
RăspundețiȘtergereAm vazut undeva o poza care mi-a placut mult. Daca o gasesc, o pun la o postare noua.
Iubire si frumos in suflet sa ai, Maria!
RăspundețiȘtergerehttp://www.youtube.com/watch?v=AcL7UemRuWU&feature=fvwrel
Asa sa fie! Multumesc, draga Cristina. Un cantec cu adevarat minunat!
ȘtergereEu in general sunt preocupat de probleme contemporane mie, din anul 2012, nu 12, dupa Christos.
RăspundețiȘtergereEu am un fel de Nero la locul de munca, deci nu vorbesc despre anul 12 dupa Cristos. Problemele contemporane cu noi sunt cel putin la fel de mari si de inspaimantatoare (din pacate).
Ștergere