miercuri, 16 aprilie 2014

adevar. sau provocare.



Poem dedicat copiilor de toate varstele  care sunt marginalizati pentru ca au darul de a trezi lumea. Poem dedicat iubitorilor de viata si poezie de pretutindeni.

va veni o zi in care 
vom fi pedepsiti pentru ca imbratisam altfel
decat isi imbratiseaza paianjenul victima-
daca nu va fi vorba de o penetrare imediata
sentimentul curat, indraznet, pur
va tulbura perversitatea lumii atat de profund
incat se vor naste adevarate revolutii dintr-o simpla
imbratisare-

va veni o zi in care 
un cantec cantat cu glas de copil
va ravasi carnea celorlalti atat de puternic
incat ea se va rascula impotriva acestui glas de copil
copilul va fi pus la zid si pedepsit
pentru ca a indraznit sa rascoleasca fiinta
in vremuri cand intreaga lume silita e sa ne convinga ca suntem
doar carne-

va veni o zi in care
poezia va fi atat de lipsita de sens, de substanta
toti peretii si toti oamenii vor fi taguiti
doar pentru a ne mai demonstra unii altora inca o data
ca inauntrul nostru nu mai e nimeni si nimic de gasit in afara
de disperare

va veni o zi
cand fiintele mai mici cu patru picioare
vor fi inchise si pedepsite pentru ca indraznesc 
sa ne iubeasca mai mult decat fiinta cu doua picioare
amenintand masculilor feroce, barbatia
sau pur si simplu dand la iveala impotenta unui prezent
tot mai greu de privit

va veni o zi
cand intreg pamantul acesta fi-va otravit
iar cei cativa care vor cauta sa-i inteleaga suferinta
vor fi intimidati, defaimati, ponegriti pana cand
se vor risipi

va veni o zi in care
va trebui sa stam fata in fata cu toate acestea
si ziua aceea e din ce in ce mai aproape
daca nu cumva
a venit

va mai veni apoi  o zi 
in care calaii isi vor ascuti de trupul blanzilor lamele cutitelor argintii
atunci ochii blandetii isi vor privi tortionarii cu atata iubire
incat turbarile din ei pe loc vor incarunti
coltii fi-vor zdrobiti, parul rar si uscat le va cadea la picioare
cum cade o cortina prafuita care a fost martora unui spectacol prost 
incununat de succesele unei lumi 
nicidecum vii

si va veni o alta zi

o zi ca un rasarit-
in acea zi oamenii se vor trezi ca dintr-un somn adanc
se vor freca la ochi si din cainta lor vor izvori atat de multe lacrimi
incat pamantul  
 fi-va innoit

si ziua aceea e din ce in ce mai aproape
daca nu cumva
a venit



4 comentarii:

  1. imi aminteste de "Equilibrium" :)
    (am ceva cu filmu asta)
    Kati

    RăspundețiȘtergere
  2. da, noi chiar traim deja in filmul ala... te imbratisez, kati, cu drag!

    RăspundețiȘtergere
  3. si eu te imbratisez draga mea :)
    continua sa scrii, ca scrii asa frumos, versurile tale ating si fac sa vibreze niste corzi inauntru, si cu cat incep sa vibreze corzile cator mai multi dintre noi, poate o sa inceapa sa se auda si simfonia
    kati

    RăspundețiȘtergere
  4. Multumesc pentru incurajari! Eu cred ca auzim deja simfonia asta, numai ca nu suntem intotdeauna con-stienti de ce auzim. Am si vut un vis legat de simfonia asta. Unul incurajator. Doamne ajuta, caci acolo e toata puterea!

    RăspundețiȘtergere