hrani-te-va gandul cel nou si cel sfant?

aaaaaaa

frumuseti lipsite de tagada

care mi-ati binecuvantat ne-'ntelesul

in burtile voastre alerg, nopti marginite

cum spre creasta duioaselor piscuri

vegetatia-n floare isi curma-nvierea

iarba mahnita 

a unor nelamurite trecuturi

hrani-te-va gandul cel nou si cel sfant?

ascunse adanc in lumini sunt serile calde

cand vantul sufla-n dezbinatele oase

inviindu-le-n carne sentinta-

seninul

ascunse adanc in lumini

sunt albastrele flame

incantatii stravechi desprinse din pana

pasarii phoenix 

iar daca-mi proptesc tampla arzanda de vechiul perete

pot zari de pe-acum 

visul, Paznicul, luna si Ielele-n cete

animale stravechi in lumini aurii

dezvelindu-si faptura

galaxii traversand in caderi relanti

nerostirea-

am respirat vara aceasta tacerea-

asa cum altii au respirat pe aceleasi linii de zebra,

acelasi cosmar nesfarsit,
iar si iar-

am traversat vara aceasta tacerea

si dincolo de ea nu ma astepta nimeni:

 nici furtuni

nici iubiri

si nici prieteni

nimeni

in afara de mine

nu mai razbea

prin flacarile diafane intuiam

acelasi dor de viata

aceleasi insemne

 aceeasi cautari

aceleasi temeri

acelasi ochi caprui scanteietor
incercanat-

atata doar:

 ca dincolo de foc

 eram barbat