marți, 20 octombrie 2009

Milarepa, marele yoghin tibetan

Va recomand din tot sufletul aceasta minunata carte! Recunosc, filmul inca nu l-am vazut, asa se intampla la mine mai mereu: intai trebuie sa citesc cartea si apoi mai vedem cu filmul! Normal ca acum imi doresc sa vad si filmul, dar din nou cartea a venit la fix, la momentul potrivit, cum s-ar zice :) Iarasi traiesc una dintre cele mai minunate perioade din viata mea si sper din tot sufletul sa va pot transmite o farama de multumire si de lumina voua, tuturor celor din jurul meu sau care ati ajuns intamplator pe acest blog! Buuun! Sa revenim la Milarepa! Eu aveam mare nevoie sa citesc cartea aceasta, nici nu conteaza de ce... sa zicem ca era lupta mea cu mine si aveam mare nevoie de aceasta lectie! Daca cumva v-am facut curiosi, puneti mana si cititi, sincer, cred ca o carte poate exprima mult mai multe decat un film pentru simplu motiv ca imaginile ti le creezi tu cu sufletul si imaginatia ta, nu cu cea a regizorului! Poate ma insel, dar asta am simtit de fiecare data! Oricum, ca sa va conving de frumusetea acestei minunate carti am sa transcriu cateva poeme care m-au uns pe suflet! Lectura placuta, dragii mei dragi! Va imbratisez cu multa dragoste pe toti!

"A dori mult aduce tulburarea mintii!
Asadar pastreaza cu intelepciune in inima ta aceste precepte;
Multe in aparenta parand Acela nu sunt Acela;

Multi copaci nu rodesc nici un Fruct;
Stiintele toate nu-s Intelepciunea Adevarata;
Dobandirea lor nu-i cea a Adevarului;
Multa vorba inseamna putin folos;

Ceea ce imbogateste inima este Averea Sacra;
Doresti bogatie? Atunci aduna tu aceasta!
Doctrina ce stinge pasiunile de rand estre Nobila Cale;
Doresti o cale sigura? Atunci pe-aici sa mergi!
O inima multumita este cel mai nobil rege;
Doresti un nobil stapan? Atunci cauta-l pe acesta!

Renunta la lumea cea de lacrimi si durere-mpovarata!
Fa-ti din pesteri singuratice casa parintesca,
Si-n singuratatea paradisului tau
lasa Gandul sa calareasca Gandul, neobosit armasar,
Trupul templu zeiolr,
si devotiunea neintrerupta leacul cel mai bun!

Tie, neobositule, ti-am dat
Invatatura ce contine intreaga Intelepciune!
Credinta ta, Invatatura si eu insumi, una suntem!
Fie ca aceasta perfecta samanta a Adevarului astfel incredintata
Sa nasca frunzele si fructul
Fara denaturare, fara a se risipi, fara a se ofili!"

Ghiceste careva care-i versul meu preferat? :)

"Nu-ti uita parintii tai spirituali
Intotdeauna roaga-te lor si
hraneste-te cu tot ce inima sustine,
TExte sacre si predici adanci!
In perfecta pace mergi pe drumul tau
Si, ca prieteni, fie sa ne regasim
In binecuvantatul Taram!"

Despre poveste nu scriu nimic, stiu ca multi dintre voi o cunosc mult mai bine decat mine iar dintre cei care nu o cunosc doar unii trebuie sa ajunga la ea! Eh, v-am facut curiosi sau nu? :)

A, si inca ceva. Descrierea Initierii de la note m-a lasat muta :)

" Dupa aceea vine renasterea mistica, botezul adevarat in focul Spiritului si conferirea noului nume, care, invariabil, sugereaza principalele calitati spirituale ale neofitului."

Multumesc! Chiar aveam nevoie de aceasta informatie!!!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu