for the show

Tulburarile mele au rostul lor... Cred, Doamne, ajuta necredintei mele!!!!!!
"In all chaos there is a cosmos, in all disorder a secret order." C. G. Jung

BALANTA

Daca trec si prin noaptea asta, pot sa ma consider un invingator!
Daca trec si prin lectia asta, nu mai moooooor niciodata!!!
Daca ati stii ce mi s-a intamplat astazi... mi-a fost arata faptura cu plugul incercarii si al rabdarii... ceva de Destin, ca si cand maine as putea fi, dintr-o data, decapitata... inca nu cunosc 'sentinta', inca nu intuiesc daca voi fi facuta regina sau va trebui sa traiesc o vreme decapitata! Ce soarta sa-si aleaga omul asa, de unul singur, cu proprie stiinta...

... am stat in fata lui, mi-am scos inima din piept ca el sa o vada! A zambit cald, senin, induiosator, coplesitor, aprobator... dar oare, a fost de ajuns? As fi putut sa fac mai mult? Eu am simtit ca NU! Dar intotdeauna stiu ca limita mea e mult dincolo de ce se poate vedea cu ochiul liber... poate ca si el stie, altfel de ce sa-mi fi spus ca sunt un pescarus? Sau, nu, a mai zis el, esti O ACTRITA! El, tocmai el...

Am privit cerul si brusc m-am aruncat la pamant... nu a clipit nici macar o clipa! Am ras ca o nebuna si el continua sa incline aprobator din cap... Apoi mi-a scapat o lacrima, asa, dintr-o data, in plin monolog... o lacrima dreapta! "Ingerii pazitori nu sunt niciodata tristi, de aceea sunt aici ca sa aduca bucurie!" A aprobat din nou si din nou... Si totusi, sentinta inca nu a venit... astept, si astazi si maine si , daca, trebuie, o vesnicie! Ce nu fac eu pentru tine?

In noaptea aceasta am sa va rog sa spuneti o rugaciune si pentru mine... sau sa-mi trimiteti un gand frumos via vis! Nici maine nu e tarziu! NU MAI VREAU SA MOR! VREAU SA INVAT DE ACUM TOATE LECTIILE PRIN IUBIRE, NU MAI VREAU SUFERINTA! Daca ar fi sa pun in Balanta toate zilele anului cu ziua de ieri (adica 3 3 3) as spune ca Balanta ar inclina ca si consum si epuizare spre aceasta singura zi! Aceasta inseamna uneori, in zile de Destin, SA FII ACTOR! Noapte buna, sunt complet epuizata si maine e o alta zi!

atat de frumos

"Din moment ce este atat de frumos, nu ma intereseaza cate secole sau milenii imi vor trebui pentru a ajunge acolo!" O. M. Aivanhov

... ... ... ... ...

And today I know there's so much more I can be

V-as spune multe, dar astazi e mai intelept sa tac ...
Asa ca va trimit doar gandurile mele magice, de bine!
Ma gandesc la voi toti si stiu ca si voi va ganditi la mine...
Asa ca, va imbratisez pe toti cu drag si dor! :)



I think I finaly understand... from where I stand at the crossroads edge...

Ralph Fiennes/ Onegin

Clar, trebuie sa il citesc pe Puskin... dar, pana atunci, o alta lectie de actorie semnata Ralph Fiennes. Genial!!! E de studiat la actorul asta fiecare zambet, privire, grimasa, dar mai ales fiecare gand si fiecare poveste din spatele replicii! Tacerile lui sunt iarasi, extraordinare!
Iar, ca o concluzie la povestea lui Onegin (nu ma pot abtine sa nu ma repet, again and again): cate tampenii nu facem cu aerul ca gandim atat de intelept!!! Oare se poate sa fie vreodata "prea tarziu?" Sau e doar inca o alta piedica inventata de oameni? Continui sa cred ca iubirea ar trebui sa inlature orice piedica. Daca nu o face, simplu, nu mai e iubire... Bineinteles ca nu e atat de simplu, dar, poate in felul asta, adorm si eu ca oamenii, pe la miezul noptii... nu prea mai rezist in ritmul asta...

Spilid-Usi

"Ca unii vad ce vad, gresit, ca altii vad ce vad, pripit, dar adevarul e latent si are aspect plurivalent."

"Dal cel mai bine si cel mai bine al fi sa te muti cu ceata ta cu tot intl-o lume palalela, cale, deoalece e palalela, nu benefeiciaza de nici un fel de unghi, e doal dleapta si melge unde vlea ea. Si se poate nimeli ca o astfel de lume palalela sa fie si ideala."

"In visele mele, eu visam ca spun tusti! si blusc ma cocotam pe o lume palalela, unde ceata mea alistoclata lespingea seva de spilidus mitocan, si dinl-o dalta ajungeam lege si lumea ma aclama si vai ce bine ela."

"Cati oameni, atatia pitici, ceea ce poate fi si invels, ial, uneoli, mai lal, poate sa insemne chial unul si acelasi luclu."

"... si olicand vreau pot sa fac tusti! si sa ma intolc la el, chial daca acum s-a facut male si fumeaza, asta nu conteaza, fiindca odata ce ai intlat intl-o lume palalela, o polti in stlafundulile tale pana in vecii vecilor, cale vol fi ei, si te vei intoalce la ea si vei da socoteala la socoteala de inapoi, ca asa se face, n-ai ce-i face, esti datol!"

"Plivindu-i pe aceasti doi pitici ( Legletel si Tlistina) am aflat ca pasiunea este o valvataie male cale face abstlactie de olce si m-am buculat asa, in sinea mea, dal, pe de alta palte, lecunosc, m-am lusinat ceva de speliat, deoalece nici nu puteam sa ma uit la ei, deoalelce, cum ma uitam la ei, cum vedeam ca sal scantei cu duiumul si se aplind culoli nemaivazute si ca pe deasupla lol plutesc niste nolisoli plini de descalcali electlice..."

"Fie vleme buna, fie vleme lea, pitici pana la moalte si dincolo de ea!"

Matei Florian "Si Hams Si Regretel" :)

pentru descoperirile din vis?!?

Am inmarmurit! Pur si simplu am inmarmurit!!! Cum e posibil ca majoritatea fetelor bisericesti sa considere aceste lucruri venite de la necuratu'?!? Va rog sa-mi explicati si mie, daca se poate, dupa ce ascultati in intregime acest ACATIST care contine cam toate "teoriile ezoterice" despre care- daca vorbim- inca mai riscam sa fim banuiti de 'vrajitorie'... :D

"Slava Tie, pentru minunatele potriviri de intamplari pe care le-a randuit pronia Ta;

Slava Tie, pentru presimtirile daruite de har;

Slava Tie, pentru povetele glasului tainic;

Slava Tie, pentru descoperirile din vis si din trezie ale cuviosilor Tai;

Slava Tie, Celui ce zadarnicesti planurile nefolositoare;

Slava Tie, Celui ce ne trezesti prin suferinte din betia patimilor;

Slava Tie, Celui ce smeresti spre mantuire trufia inimii;

Slava Tie, Dumnezeule, in veci!"

Fix pe sufletul meu mai e si inceputul Acatistului- "Venit-am pe lume prunc slab si neajutorat, dar Ingerul pazitor a intins aripi luminoase, ocrotind leaganul copilariei mele", mai ales daca va reamintesc ca, prunc in 'leagan' fiind, am plans o noapte intreaga, pana bunica m-a luat la ea in camera pentru ca ai mei sa doarma macar o ora inainte sa mearga la slujba! La cateva minute dupa ce m-a mutat- doar pentru ca, inexplicabil, eu plangeam intr-una- a cazut o parte din tavan peste patutul copilariei mele si l-a facut tandari! Asa, cu povestea aceasta, am purces eu in asta viata... asadar, e firesc sa cred in vise si in Ingeri! :)

cu cate-un gand

PHOTO: http://vi.sualize.us/

vreau sa ma trezesc in fiecare dimineata
cu cate o poezie pe spranceana stanga si dreapta
si-as mai nazui sa le plasmuiesti tu pe toate
ca si cand ai lacrima zapezi peste intinderi si ape
sa le infasori apoi pe o unda magnetica spre departe
mai ales cand dorm si am fel de fel de vise lucide acide si viu colorate-
si sa nu te sperii prea tare de culoarea albastra
e faptura-mi vazduh infierata pe aura casta
canta danseaza si plange deopotriva
de parca ar contempla echilibrul precar al planetelor in deriva
vreau sa adorm in fiecare noapte
cu cate un gand de-al tau sigilat pe pleoape
doar in felul acesta voi putea deslusi
insemnatatea rascrucilor de fiecare zi

despre plansul Tristinei din mine

"Spunea ca eu sunt cum e cerul inalt si senin, ca poate vedea prin mine muntii si cate un nor ciucit, eu nu-i spuneam nimic, nu pentru ca nu as fi vrut, ci doar pentru ca toate cuvintele mi se pareau de prisos, iar violetul ei nu putea fi nicicum, devreme ce era deja totul. De pinat, suspinam arareori, tandru si in nestire, atunci cand eram prea mult si nu ne mai descurcam vorbind. Ea intelegea pe data si dadea uitarii multe. "

"... iar noi, noi osteniseram sa nastem culori din atingeri cutezatoare si stateam sfarsiti in barnele casei. Eram multi si feluriti, iar picioarele pare faceau o galagie de nedescris, credeau, pesemne, ca acel loc e al lor. Ei bine, de abia cand nemuritorul nordic All' laugh ne-a marturisit ca se stinge de dorul stancii sale, ca cerbul l-a parasit, alungat de picioarele pare zidari, am priceput ca zilele din acel timp sunt pe sfarsite, ca molizii din jur vor fi doborati, iar pe locul lor se vor inalta betoane, ca fiecare poteca se va acoperi cu asfalt, iar pe asfalt vor stapani creaturi hade, goale pe dinauntru, ca eu, dar mai ales Tristina cea stravezie si violeta va trebui sa plangem, pentru ca, daca nu albastrul meu, atunci violetul ei dosise destula suferinta, amaraciune si sensibilitate pentru noi toti. Plansul Tristinei era sfasietor, nu mai era singuros si tacut ca pe vremea cand am cunoscut-o, ci era insufletit de o iubire uriasa, plina, roasa de amaraciune si neputinta. Ma privea stins, palid si violet, imi cerea sa ma inversunez, sa schimb lucrurile si soarta lui All'laugh, sa gasesc cerbul, sa-l scot pe Altfred dintre paginile lungi si grele, (...) s-o ascult, da, s-o ascult cand spune ca plutirea bezmetica nu duce nicaieri, ca e nevoie de mult, mult mai mult decat vantul si decat ceata pentru a colora pentru totdeauna si cu desavarsire toate lucrurile ce ne inconjoara."

"Apoi mai e si vantul. Multi oameni se tem de vant. Pe cuvantul meu ca vantul n-are nici o vina. Daca iti musca fata, iti inchide pleoapele, se gudura pe langa tine cu infrigurarea lui turbata, te napadeste ca un animal zanatec, te impresoara si te tine in loc, e doar pentru ca te indrageste nespus si vrea sa ramai treaz, da, da, vrea sa ramai langa el, sa-l bagi in seama, sa renunti la toate porcariile care iti trec prin minte si sa nu simti altceva decat dragostea, puterea si mandria lui. "

din Matei Florian, "Si Hams Si Regretel"

Oi fi eu un micut elf, dar nu mai rezist cu cele 5 ore de somn pe noapte... :)