Come what may...

"Singurele lucruri reale, singurele lucruri pe care le
ducem cu noi până la urmă sunt propriile noastre
sentimente, dragostele noastre, patemile noastre,
urile şi adversităţile noastre. Mă-ntreb: noi, la
capătul vieţii noastre, ce-am lăsa în afară?
Bănuiesc că putem lăsa nişte sentimente. Mai
puţin de ură, întrucâtva de patemi dar... de
dragoste mai ales..." Nichita Stanescu

Litvinenko

Un film documentar care pe mine m-a atins foarte tare...

Documentar-ancheta, avand ca subiect cauza mortii fostului agent rus Aleksandr Litvinenko, realizat de un prieten al acestuia.

Litvinenko

producator: Olga Konskaya

personaj: Alexander Litvinenko, Boris Berezovsky, André Glucksmann, Marina Litvinenko, Andrei Lugovoi, Anna Politkovskaya, Vladimir Putin
operator: Marcus Winterbauer, Sergei Tsikhanovich
compozitor: Oleg Lipatov, Irina Bogushevskaya
scenarist: Andrei Nekrasov, Olga Konskaya
regizor: Andrei Nekrasov

http://www.dreamscanner-productions.com/litvinenko/index.html

Am gasit pe you tube acest filmulet in memoriam:

Dumnezeu sa-l odihneasca!

Rugati-va neincetat...

Acum, in clipa asta imi vine sa plang in hohote... nu pentru ca nu am incredere sau speranta, dar inca imi este foarte greu sa inteleg de ce unii oameni inzestrati cu daruri de la Dumnezeu aleg sa foloseasca acestea impotriva aproapelui. Degeaba vreau sa ma pun in pat si sa dorm, gandurile nu ma lasa! Unele lucruri nu trebuiesc spuse, caci pot creea panica si nu asta e scopul celor care incearca sa rezolve totul cu pace si armonie... dar nu pot sa merg la culcare asa, ca si cand nu as fi aflat astazi nimic si nu pot sa nu va povestesc de ce e bine, chiar foarte bine sa ne rugam neincetat, mai ales cand simtim ca ne prabusim asa, fara motiv, dintr-o data la pamant, mai ales cand simtit ca cineva ne-a deocheat sau ne-a "furat" toata energia...

Nu ar fi trebuit sa fiu acolo, dar cineva a insistat si a "fortat" destinul! Am crezut ca asa trebuia sa fie... si probabil asa a si fost, caci am invatat acolo despre ce nu trebuie sa fac sau sa doresc sa fac vreodata! Eram mai multi, nu vreau sa dau detalii, nu e important! Dintre toti cei alesi, pana la final am inteles ca a placut trei oameni, printre care eram si eu! Asta m-a facut sa ma simt cam prost, pentru ca simteam ceva, ceva ce nu ma lasa nicicum sa ma apropii de el! Ce? Nu stiu... as spune ceva "murdar", daca ar fi sa fiu sincera pana la sfarsit! Si voi fi, caci numai asa voi invata totul despre mine si despre cei din jurul meu!

Lucrurile au mers bine cata vreme ne implicam si acceptam jocul; doar ca eu intr-o buna zi am plecat in graba de acasa si am uitat sa-mi fac "protectiile magice" :) ... in aceea zi am crezut ca voi muri! Mi-a fost rau, am lesinat, am vomitat si intru-un final mi s-a dat voie sa plec acasa!

Acasa am facut ce trebuia: am spus RUGACIUNEA INIMII, mi-am revenit dar am stiut, am simtit ca nu trebuie sa ma mai deschid niciodata in fata acelei persoane! De atunci ma critica si ma certa in fiecare zi... zbiera si le spunea celorlalti ca nu dat TOT ce am; am zambit si am inceput sa ma rog in gand de cate ori ma certa ... asta l-a infuriat si mai tare iar in fata celorlalti paream o neputincioasa, pentru ca refuzam acest joc! Nu stia nimeni ca e alegerea mea si ca refuz sa merg pe drumul acela sau ca am ales sa merg detasat! Ma priveau toti, imi dadeau indicatii si in tot acest timp zambeam... stiam atat de clar ce trebuie sa fac iar el a si zis: stiu ca poate, doar am vazut-o! Dar nu vrea!!! Ei bine, avea mare dreptate, mai ales ca omul e foarte inzestrat, stie si vede multe! Dar, cu toate mustrarile si criticile si mai ales riscurile, m-am inchis intentionat si am ales sa merg mai departe asa! La un moment dat s-a calmat si m-a lasat in pace! Dar a luat din alte parti tot ce i s-a dat! Flirtrau, se imbratisau, se atingeau, se mangaiau, faceau totul pentru putina atentie! Acum, cineva care a facut acest lucru este foarte bolnav, ma doare sufletul, caci e o fiinta curata care dorea doar putin atentie si afirmare pe un anume plan! Ma doare sufletul, caci boala care s-a declansat nu este ceva minor, nesemnificativ, neimportant... omul acela a creat un puternic dezechilibru, ceva grav, de neconceput, de neiertat! A furat ca sa dea unui alt bolnav, care lui ii era mai drag! A furat de la o persoana curata, naiva, tanara si frumoasa care acum are mari probleme legate de sanatate!!! Dar pentru ca Dumnezeu e bun si da fiecaruia dupa faptele sale, i-a scos si acestei persoane in cale pe cineva cu adevarat inzestrat care , mai mult ca SIGUR o va pune pe picioare!!!

Dragii mei, aveti grija cui va oferiti privirile dragalase, simplele imbratisari ocazionale, zambetele mai mult sau mai putin patimase... poate credeti ca este doar un joc si ca pretul e mic pentru a fi promovat, avansat, scos la rampa... dar nu este asa! Uneori platim mult mai mult pentru lucrurile pe care le primim "gratuit"... zambetele noastre, privirile, imbratisarile, atingerile sunt porti prin care se intra usor in campul energiei noastre, in adancurile noastre! Nu lasati pe oricine sa intre acolo, dragii mei, nu lasati, caci, as spune eu, astazi e o mare criza de "energie", iar cei care si-au pus ceva de-o parte sunt atrasi prin te miri ce mijloace si capcane in mijlocul fiarelor flamande si insetate!!! Nu va speriati, cei care ati ajuns deja aici si continuati sa veniti stiti deja ce spunea Steinhardt: "Ingerii, sfintii si duhovnicii sunt buni, dar nu sunt naivi, creduli: ei stiu ca raul n-are fund, ca omul poate cobori fara sfarsit. Secretul lipsei lor de prostie: ei stiu ca dracul exista. De naivitate si credulitate se poate lecui- fara a cadea in cinism- numai cine crede in existenta diavolului."

... sau ce spunea dragul de Dostoievski: Diavolul ramane stapanul omenirii pana la un hotar al timpului pe care inca nu-l stim. Radeti? Nu credeti in diavol? Lipsa de credinta in diavol e o idee frantuzeasca, e o idee facila. Stiti cine e diavolul? Ii stiti numele? Si, nestiindu-i nici macar numele, radeti de forma lui, dupa exemplul lui Voltaire, de copitele, coada si coarnele lui, pe care tot dumneavoastra le-ati inventat; caci duhul necurat e un duh mare si teribil, si asta nu datorita copitelor si coarnelor inventate de dumneavoastra."

Dragii mei cititori, nu imi face niciun fel de placere sa vorbesc acum, in Postul Pastelui, de infumuratul incornorat, care, simt eu, in perioada aceasta cand Hristos sufera si e pe cale sa se jertfeasca, nesupusul inca crede ca a invins! Vroiam doar sa va rog sa aveti grija ce va doriti, s-ar putea sa ajungeti intr-un timp foarte scurt mai sus decat v-ati imaginat vreodata in aceasta lume, dar poate ca nu stiti adevarat pretul pe care il veti plati la final! Asta am inteles eu din lectia primita astazi printr-o persoana draga, aflata in suferinta! O persona care mi-a marturisit ca, fara aceasta lectie, ar fi fost mereu in cautarea bunurilor materiale si nu s-ar fi apropiat atat de mult de Dumnezeu cum o face acum! Deci, tot ce ni se da este spre mantuirea noastra, sa nu uitati asta! Aveti grija ce va doriti, si nu uitati fraza crestina a lui Satre: "Important nu este sa spui: iata ce au facut din mine, ci: Iata ce am facut eu din ceea ce au facut din mine!"

Drum drept si Lumina, prieteni dragi! :) Nu uitati de Rugaciunea Inimii, de Spovedanie si Impartasanie! Rugati-va neincetat!!!

"Hrisos ne ajuta prin Cuvantul sau, dar ne lasa liberi a decide. Si cum decidem? Avem la indemana doua puteri: Invatatura Sfintei Biserici si dreapta socotinta, care-i act de libertate: libertatea nu-i un drept, e un risc pe care trebuie sa-l asumam!" N. STEINHARDT

"SA CREZI IN DUMNEZEU INSEAMNA SA DORESTI CA EL SA EXISTE SI IN PLUS SA TE PORTI CA SI CUM AR EXISTA." UNAMUNO

La Multi Ani Piticului drag!

Astazi este o zi tare speciala! De fapt, toata luna asta e speciala, se pare ca primavara au aparut tare multi elfi, pitici, samurai, etc. inzestrati :) E o mare bucurie ziua aceasta pentru mine, nici nu am cuvinte prea multe, sincer! Sa-mi aduca Doamne Doamne tot spectatori din acestia in sala, care imi citesc sufletul si ghicesc, dincolo de masca ce rade sau plange, samburele acela care e cu adevarat important! E o mare onoare si bucurie pentru mine sa stiu ca am astfel de spectatori in sala de teatru, e cel mai frumos cadou pe care il poate primi un actor: spectatorul sincer, sensibil, curat care risca, la randul sau, lasandu-se furat de visul si energia actorului...

Pitic drag si frumos, sa-ti ti se deschida in fata un drum de primavara plin de fluturasi si zane luminoase, cu raze de soare magice si ghiduse care sa-ti lumineze poteca ta curata! Ingerul sa-ti fie mereu aproape pe acest drum si sa-l asculti intotdeauna, caci stie El mai bine decat noi ce avem de invatat! Sa ai un an plin de bucurii, de zambete, cu incredere in tine si in Bunul Dumnezeu! Sa ti se implineasca toate visele care sunt in favoarea ta!!! Te imbratisez tare, suflet frumos si curat! SA AI O ZI CU ADEVARAT MINUNATA!!! Imbratisari multe multe multe! Cu draaaaaaaag...



~Magickal Graphics~

My song...

Toata viata asta a mea este un cerc frumooos... sau, mai bine zis, o spirala... :) Acum pare ca sunt foarte aproape de un moment din trecutul meu si in acelasi timp, la ani lumina departare... parca am urcat in spirala, unul spre dreapta, altul spre stanga, ne-am indepartat o vreme atat cat a fost posibil si cat ni s-a permis ca sa nu rupem legatura de aur... Am stiut in tot timpul acesta ca undeva, aproape de mine si in acelasi timp, la ani lumina departare dar paralel cumva este si el, am stiut asta mai ales in vise, dar am facut pe niznaiul... Poate ca asa era mai bine! Dar acum a venit iar vremea sa ne apropiem, poate chiar sa ne imbratisam o vreme, probabil doar pentru a ne departa din nou mai apoi... cine stie? Caci nu conteaza nici cat suntem datori sa platim, nici cat trebuie sa suferim pentru a urca si mai ales a intelege... Important este sa invatam Iubirea!

Si da, este adevarat ca atunci cand nu-ti mai doresti nimic, primesti TOTUL!!! Este incredibil cat de adevarat este si cat de repede se aseaza lucrurile in matca lor atunci cand nu mai vrei nimic, decat liniste si pace in mintea si in sufletul tau! Merita sa incercati, cei care inca nu ati facut-o!

Va imbratisez cu drag!

Cantecul acesta a fost unul dintre cele mai frumose "cadouri" primite vreodata... ITI MULTUMESC!!!

Leapsa

Leapsa de la Pitic... :)

Dacă eram o lună din calendar, aş fi fost: Martie
Dacă eram o zi a săptămânii, aş fi fost: Vineri
Dacă eram o parte a zilei, aş fi fost: rasaritul
Dacă eram un animal marin, aş fi fost: calut de mare
Dacă eram o direcţie, aş fi fost: in sus
Dacă eram o virtute, aş fi fost: smerenia
Dacă eram o planetă, aş fi fost: Soarele
Dacă eram un lichid, aş fi fost: apa de izvor de munte
Dacă eram o piatră, aş fi fost: citrin
Dacă eram o pasăre, aş fi fost: vultur
Dacă eram o plantă, aş fi fost:angelica arhangelica
Dacă eram un tip de vreme, aş fi fost: curcubeul dupa ploaie
Dacă eram o emoţie, aş fi fost: bucuria
Dacă eram un sunet, aş fi fost: ciripitul pasarilor
Dacă eram un element, aş fi fost: apa
Dacă eram un cântec, aş fi fost: Agnus Dei, Bach
Dacă eram un film, aş fi fost: A saptea pecete, Bergman
Dacă eram o carte, aş fi fost: Cararea Imparatiei
Dacă eram un personaj, aş fi fost: Ioana d'ARC
Dacă eram un oraş, aş fi fost: Ierusalim
Dacă eram un gust, aş fi fost: sarata (ca marea :)
Dacă eram o culoare, aş fi fost: alba
Dacă eram un cuvânt, aş fi fost: iertare
Dacă eram o parte a corpului, aş fi fost: al trilea ochi
Dacă eram o expresie a feţei, aş fi fost: candoarea
Dacă eram un personaj de desene animate, aş fi fost: Mogli
Dacă eram o formă, aş fi fost: o spirala
Dacă eram un numar aş fi fost: 11
Dacă eram un mijloc de transport, aş fi fost: teleportarea :)
Dacă eram un articol vestimentar, aş fi fost: o ie (de care imi cumpara bunica in copilarie)

Smerenia- Mandria

Ascultarea este neincrederea in judecata proprie in orice privinta, chiar si-n cele evident bune, pana la sfarsitul vietii.

Se mai putea vedea la aceia o priveliste infricosatoare si cu totul ingereasca: venerabili incaruntiti de ani si intr-adevar sfinti, alergand ca niste copii intru implinirea ascultarii fata de superior si facandu-se vrednici de lauda prin smerenia lor. am vazut acolo barbati ce petrecusera cate 50 de ani in ascultare si i-am rugat sa-mi spuna ce mangaiere au dobandit dupa atata osteneala. Unii mi-au spus ca aflandu-se in abisul smereniei, s-au scapat prin aceasta pentru totdeauna de razboiul dintr-insii, iar altii au spus ca au dobandit o completa imunitate fata de ocari si defaimari.

Sa mai stii apoi si aceea parinte ca, din momentul in care cineva s-a daruit pe sine simplitatii si nevinovatiei, diavolul nu mai gaseste nici locul si nici prilejul de a pune stapanire pe dansul.

... se intampla adesea ca cei ce par a suporta si a rezista mai bine ostenelilor, nefiind observati vreme indelungata si nemaifiind pusi la incercare prin mustrari si ocara, ca unii ce sunt socotiti virtuosi, pierd cu timpul virtutile avute caci desi este pamantul bun, aducator de roade si fertil, nemaifiind udat cu apa umilirii nu va produce decat spini, maracini de trufie, de desfranare ori de netemere. Acest lucru l-a cunoscut marele acela cand a scris lui Timotei: ''Mustra-i, povatuieste-i, cearta-i pe ei cu timp si far’ de timp.''

... Si daca nu ne-am invrednicit inca de binele unei astfel de rabdari si ascultari, cel putin sa ne recunoastem slabiciunea stand in singuratate departe de stadionul acesta al atleticelor exercitii duhovnicesti, sa fericim pe nevoitori si sa ne rugam lui Dumnezeu sa ne impartaseasca darul rabdarii.

Cel ce se fereste si evita mustrarea indreptatita sau nu, acesta refuza sa primeasca insasi mantuirea, iar cel care o primeste, cu sau fara durere, obtine in graba iertarea pacatelor sale.

Cel care intr-o discutie voieste sa biruiasca punctul sau de vedere, chiar de sustine un adevar, sa stie ca sufera de boala diavolului, adica de mandrie si daca savarseste aceeasi greseala intr-o discutie cu egali de-ai sai, s-ar putea sa fie tamaduit prin epitimia ce i-ar da-o cei mai mari. Daca, in sfarsit, se poarta la fel si fata de cei mai mari si mai intelepti, acesta nu mai poate fi vindecat prin nici un remediu omenesc.

Bea cu nesat ca pe o apa a vietii batjocurile pe care ti le aduc fratii tai, caci ei cauta sa te adape din izvorul ce curata orice desfranare. De abia atunci va rasari in sufletul tau curatia desavarsita, iar lumina lui Dumnezeu nu va lipsi din inima ta.

Chip al desavarsitei supuneri sa ne fie, o prieteni, argintul viu, caci el coborandu-se dedesubtul tuturor, ramane totusi curat de orice intinaciune.

http://www.filocalia.ro

Noapte de Martie

Se face moina-n suflet, cu pacla-mpovărată;
Din sloiul amintirii cad picuri tot mai vii,
Şi inima, hrănită, porneşte rar să bată,
Cu sânge alb de visuri şi de melancolii ...

La geamul meu stă noaptea şi vrea să intre-n casă,
În carnea ei de neguri ard stele mari de foc;
Cum n-o poate cuprinde cămara ce m-apasă,
Mă scol şi suflu-n gânduri şi-n noaptea mea-i fac loc.

Ea intră şi târăşte alaiul tot afară:
Se umflă-n mine ape, trec turme de tigăi
Şi aburii launtrici iau chip de primavara,
Cu sâni rotunzi de maguri şi coapse moi de vai.

Sosesc, scăpaţi şi teferi din cuscile-ntristării;
Cocorii bucuriei, solia-ntâiei berzi,
Şi seşurile minţii, miristile uitării
Le-mprourează iarba cu mii de gânduri verzi.

Pe dealurile vremii ierneaza neaua încă;
Dar cântă gura dulce a vântului de sud,
Momiţa, gheaţă-şi crapă pleoapa ei de stâncă,
Surâde şi pe gingeni şi-a prins sărutul crud.

Când pururi veşnicia vorbeşte numa-n şoapte,
De unde-atâta foşnet şi susure şi sfadă?
Mă plec, ascult în mine prin sufleteasca noapte
Şi-aud cum se dezbracă pământul de zăpadă.

Vasile Voiculescu



~Magickal Graphics~

Martie!!!

Astazi incepe luna mea preferata!!!

Alchimie

You are emerging from the dark night of the Soul and entering into the brilliant light of pure Spirit.

The depths of darkness and depression that have marked your life in the recent past will now be transformed into the penetrating light of divine consciousness. In chemical terms, the next step in alchemy is Fermentation, a natural process consisting of two parts. First comes Putrefaction, in which the matter is allowed to breakdown and decompose. The alchemists often added manure to help get the process going. The sign that this preliminary process is nearing its end is a milky white fluid that accumulates on the blackened, rotting material. The dead material seems to come to life again with an influx of digesting bacteria, as Fermentation begins. This new life force changes the fundamental nature of the material in what the alchemists saw as a process of spiritization. Out of the utter blackness of Putrefaction comes the yellow ferment, which appears like a golden wax flowing out of the foul matter. Its arrival is announced by the formation of an iridescent, oily film the alchemists named the “Peacock’s Tail.”

Psychological Fermentation is the introduction of new life into the purified presence that you developed during Conjunction. This child of the Conjunction, however, is really just a gross melding of opposites of the personality that may still be contaminated with traces of ego, so it is necessary to "sacrifice" it to bring about its resurrection on a new level of being. During psychological death or Putrefaction, the child of the Conjunction, which is the strongest presence you can create within your earthbound personality, is exposed to the decadent humidity of your deepest and most clinging psychic components, the psychological manure in which most of us wallow.

This is the dark night of the soul, in which you realize how futile it can be to try to overcome the personal, social, genetic, and even astrological limitations to change. The enthusiasm of the Conjunction turns into a black mood, and there is an extinction of interest in life. At this point, you have to stubbornly persist to achieve enlightenment or relax into the dull slumber of mere physical existence. Like the white light of the Other Side seen by near-death experiencers, we finally leave the darkness and enter the bright light of resurrection as consciousness is restored on a higher level.

Fermentation then begins with the inspiration of spiritual power from Above that reanimates, energizes, and enlightens the blackened soul. It can be achieved through various activities that include intense prayer, desire for mystical union, breakdown of the personality, transpersonal therapy, psychedelic drugs, and deep meditation. In simplest terms, Fermentation is a living, loving inspiration from something totally beyond us, something existing wholly Above in the realm of pure mind. "Separate the Earth from Fire, the Subtle from the Gross" the Emerald Tablet instructs us at this stage.

Like the iridescent "Peacock's Tail" of its chemical counterpart, successful psychological Fermentation is indicated by colorful visions that symbolize the activation of the True Imagination ¾ what the alchemists called their "Secret Fire." Personal awareness and creative abilities skyrocket in this state of consciousness, and Fermentation is the quality we envy in great artists, prophets, and spiritual leaders. Once fermented, a person becomes suddenly alive and irrepressibly hopeful because their attention is diverted from this world to something much greater. This is a time to tune into the full intensity of your thoughts, feelings, and body sensations, since they are offering you a true escape from the mundane world in which you feel yourself trapped. You are undergoing a period of true inspiration during which you should try to keep as grounded as possible. Keep a journal of your thoughts and dreams no matter how strange or irrelevant they may seem, because they may be communicating great insights.

Bodily changes begun during Conjunction reach an entirely new level during Fermentation. The Second Puberty of Conjunction causes the growth of a Second Body, a body of light experienced at first only in the True Imagination. The level of inspiration may become so intense that it is experienced as a palpable, warm light circulating in the body. This living inspiration can even be consciously directed as a healing energy to various parts of the body or to others. As Fermentation progresses, people report feelings of extraordinary grace and "flow" as the physical body raises toward perfection, toward an ideal or archetypal image that is slowly taking on reality within.

http://www.alchemylab.com/quiz.htm