vineri, 16 septembrie 2016

pe pleoapele pline de stele

laura plus maria egal... ?!?

orele se scurgeau pe pereti ca o igrasie a gandului-glasului
ochii cei nespalati indemnau inspre infinitul prapastiei
dimineata tremura, sfartecata, pe cararea Ghimpelui- Aschiei

- scoate sabia, a zis Ingerul meu
mai apara-ti si tu viata, ne-Toato!
- scoate-ti sabia si joaca-te cu ea cum ai juca sotron pe un camp 
cu o fetiscana neghioba.

umbrele, palidele se prefaceau a nu intelege decorul-
umbrele, palidele, nu puteau tolera 
A si Morul-

o, putinta a mea de a innopta desteptarea
o, neputinta a spaimei de a ma stii iar si iar, 
fata in fata cu domnul cel Agresorum

- scoate sabia, nu pleca! a spus daimonul, aparatorul
- scoate sabia, lupta-te iar, fie si numai de dragul humorului

am scos sabia, 
insa din frunte inca ii picura sangele trecutelor fapte-
am scos sabia,
insa in inima lui am auzit ragetele unei fiare turbate

- pune sabia la locul ei! mi-a spus Ingerul cu cei sase ochi
am sa-ti spun o poveste...
- pune sabia la locul ei! a spus daimonul meu
am sa-ti inventez o nepieritoare de veste

- tu vezi si auzi Ne-vazutul, ne-toato!
- tu vezi si auzi Re-nascutul, desteapto!

uite aici amintirea Povestii, a spus
o sa-ti tina de aripi!
uite aici nemurirea Povestii, a spus
o sa-ti fie chemare!

uite aici, sarpele ce l-ai visat! sa inveti de la el-
uite aici, dorul celui imbratisat! (sa ramai o vreme in el-)
uite aici, vezi, Fiinta!
ai primit ceea ce n-ai sperat pentru ca ai pus spada in teaca!
uite aici, prietenii cei mai vitali decat ingerimea
uite aici, imblanzitorul sufletului tau zbuciumat-
sa-ti reamintesca viata- plutirea.

am inchis ochii-
cususe un vis daimonul meu pe pleopele pline de stele-
si mi s-a facut dor de noaptea aceea
cand ne vizitasera niste iele-
cand fricile se facusera mici si ne-am trezit dintr-o data
brate in brate
cand randuielile cele dogmatice se prabusisera
si-am resimtit iarasi, pret de o clipa
Viata in Oase
cand ne pitisem unul intr-altul pana la sufocare
cand ritualuri stravechi renasteau intr-un fel de purificare-

si-am plans de dorul dorului
unui vis care nici n-a inceput sa se nasca-
caci, Doamne, Doamne, sabia ce-as mai fi scos-o din teaca...


marți, 13 septembrie 2016

in adancul nostru


"A fi in acord cu Fiinta nu inseamna a fi intr-o stare de perfectiune. A vrea sa atingi perfectiunea este o eroare pe care nu trebuie sa o comita cel aflat pe cale. Adevarul nostru este adesea destul de mizerabil in raport cu idealul nostru. 

A fi unit cu transcendenta nu inseamna ca realizam de o maniera perfecta "ceea ce trebuie sa fie un om", ci inseamna A AVEA PUTEREA DE A NE VEDEA in adevarul nostru de moment. 

Transcendenta nu se manifesta cand depasim adevarul uman, CI TOCMAI ACOLO UNDE RECUNOASTEM acest nivel uman, atunci cand recunoastem slabiciunea noastra."

"In umbra se dezvolta agresiunile non traite, dorintele interzise, invitatiile refuzate. Si se construieste un comportament constient care se diferentiaza de realitatea noastra pe planul inconstientului.  UMBRA reprezinta obstacolul, prin excelenta, care impiedica Fiinta noastra esentiala sa se realizeze. Bineinteles, daca fiecare si-ar lasa Umbra sa iasa, nu am mai putea trai in comunitate. Ceea ce trebuie sa avem in vedere, traind in comunitate, este sa progresam in realizarea interioara si sa nu ne indentificam cu o structura de comportament."

"Nu este vorba deci de a arata totdeauna ceea ce simtim, ci de a FI CONSTIENTI de ceea ce traim IN ADANCUL NOSTRU."

K. G. Durckheim, Centrul Fiintei